11 definiții pentru alarmist (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

alarmíst, ~ă [At: DA / Pl: ~iști, ~e / E: fr alarmiste] 1-2 smf, a (Persoană) care împrăștie, intenționat, știri alarmante, adesea inventate. 3-4 smf, a (Persoană) care se alarmează ușor. 5 a (D. vorbe, știri etc.) Care provoacă panică.

ALARMÍST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; (persoană) care se alarmează ușor; sperios, timorat, panicard, înfricoșat. 2. Adj. (Despre vorbe, știri etc.) Care provoacă panică, care îngrozește. – Din fr. alarmiste.

ALARMÍST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj., (Persoană) care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; (persoană) care se alarmează ușor; sperios, timorat, panicard, înfricoșat. 2. Adj. (Despre vorbe, știri etc.) Care provoacă panică, care îngrozește. – Din fr. alarmiste.

ALARMÍST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f. Persoană care împrăștie intenționat știri alarmante și adesea inventate (cu scopul de a produce panică); persoană care se sperie ușor, se lasă lesne cuprinsă de panică, exagerează o primejdie sau o veste rea. ◊ (Adjectival; despre vorbe, știri etc.) Care sperie, care produce panică. V. alarmant. Zvonuri alarmiste.

ALARMÍST, -Ă, alarmiști, -ste, s. m. și f. Persoană care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; persoană care se alarmează ușor. ♦ (Adjectival, despre vorbe, știri etc.) Care produce panică. – Fr. alarmiste.

ALARMÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care răspândește știri alarmante (cu intenția de a produce panică); (cel) care se alarmează repede, sperios; timorat; înfricoșat. ♦ (Despre știri) Care alarmează, îngrozește, care produce panică. V. alarmant. [Cf. fr. alarmiste].

ALARMÍST, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care răspândește știri alarmante; (cel) care se alarmează repede; sperios. II. adj. (despre știri) alarmant. (< fr. alarmiste)

ALARMÍST1 ~stă (~ști, ~ste) (despre știri) Care produce panică; care alarmează. Zvonuri ~ste. /<fr. alarmiste

*alarmíst, -ă adj. (d. alarmă). Care are obiceĭ să răspîndească veștĭ alarmante: ziar alarmist.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alarmíst adj. m., s. m., pl. alarmíști; adj. f., s. f. alarmístă, pl. alarmíste

alarmíst s. m., adj. m., pl. alarmíști; f. sg. alarmístă, pl. alarmíste

Intrare: alarmist (adj.)
alarmist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alarmist
  • alarmistul
  • alarmistu‑
  • alarmistă
  • alarmista
plural
  • alarmiști
  • alarmiștii
  • alarmiste
  • alarmistele
genitiv-dativ singular
  • alarmist
  • alarmistului
  • alarmiste
  • alarmistei
plural
  • alarmiști
  • alarmiștilor
  • alarmiste
  • alarmistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alarmist (adj.)

  • 1. Care împrăștie intenționat știri alarmante, adesea inventate; care se alarmează ușor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: panicard sperios timorat înfricoșat
  • 2. (Despre vorbe, știri etc.) Care provoacă panică, care îngrozește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: alarmant un exemplu
    exemple
    • Zvonuri alarmiste.
      surse: DLRLC

etimologie: