14 definiții pentru agonisi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

agonisi vt [At: COD. VOR. 45 / Pzi: ~sesc / E: ngr αγονίζομε] 1 A câștiga prin muncă. 2 A economisi. 3 A obține. 4 (Înv) A munci.

AGONISÍ, agonisesc, vb. IV Tranz. A dobândi, a câștiga prin muncă. ♦ A strânge, a pune deoparte; a economisi. – Din ngr. agonízome (aor. agonisthika) „a lupta”.

AGONISÍ, agonisesc, vb. IV. Tranz. A dobândi, a câștiga prin muncă. ♦ A strânge, a pune deoparte; a economisi. – Din ngr. agonízome (aor. agonisthika) „a lupta”.

AGONISÍ, agonisesc, vb. IV. Tranz. A dobîndi, a cîștiga prin muncă. Răsufla iute, ca și cum ea ar fi agonisit ou truda ei... averile familiei. DUMITRIU, B. F. 120. Tot ce am agonisit am cheltuit cu drumul. BART, E. 281. Stau în drum să mă gîndesc. Ce s-apuc, ce să muncesc, Pînea să-mi agonisesc. ALECSANDRI, P. P. 285. ◊ Fig. Badiul tot măcelărește... Mulți dușmani agonisește. TEODORESCU, P. P. 538.

AGONISÍ, agonisesc, vb. IV. Tranz. A dobândi, a câștiga prin muncă. – Ngr. agonizomai (aor. agonisa) „a lupta”.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

agonisí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agonisésc, imperf. 3 sg. agoniseá; conj. prez. 3 să agoniseáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AGONISÍ vb. 1. v. economisi. 2. a dobândi, a procura, (prin Transilv.) a însăma. (A ~ cele necesare.)

A agonisi ≠ a cheltui, a risipi, a prăpădi


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

agonisí (-sésc, -ít) vb.1. (Înv.) A munci, a trudi. – 2. A obține, a cîștiga. – 3. A economisi, a pune deoparte. -Mr.agunisescu, agunisire „a munci”, megl. angunisés, a(n)gunisiri „ a se grăbi”. Mgr. ἀγωνίξομαι, aorist ἀγώνισα „a lupta” (Roesler 563; DAR), de unde provin și it. agognare „a dori amarnic”, și în toate limbile romanice, agonia (rom. agonie, s. f., din fr.; agoniza, vb.; agonistic, adj.). – Der. agoniseală, s. f. (muncă; cîștig, bunuri); agonisită, s. f. (cîștig, economii); agonisitor, adj. (muncitor; care cîștigă bine prin muncă).

A AGONISÍ ~ésc tranz. (bani, avere) A dobândi prin muncă asiduă (punând deoparte); a aduna; a strânge. /<gr. agonizo

agonisì v. a câștiga cu anevoie, a dobândi cu mari osteneli. [Gr. bizantin AGONIZO, a lupta: câștigul e considerat ca rezultatul luptei pentru existență (v. câștiga)].

agonisésc v. tr. (mgr. aggonízome, aor, agónisa, lupt, mă silesc; vsl. agonisovati, a lupta, a suferi; it. agognare, a dori cu lăcomie, d. vgr. agoniáo, mă tem de nereușită. V. agonie). Adun avere cu greŭ: atîta am agonisit și eŭ! Vechĭ. Dobîndesc, capăt.

agonisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agonisésc, imperf. 3 sg. agoniseá; conj. prez. 3 sg. și pl. agoniseáscă

AGONISI vb. 1. a acumula, a aduna, a economisi, a face, a strînge, (pop.) a chivernisi, (reg.) a priștipi, a răgădui, a sclipui, (Transilv.) a mirui, (Olt. și Munt.) a scofeli, (Ban.) a stăci, (Transilv. și Maram.) a șporoli, (prin Maram.) a zorobi, (fig.) a prăsi. (A ~ o avere bunicică.) 2. a dobîndi, a procura, (prin Transilv.) a însăma. (A ~ cele necesare.)

Intrare: agonisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • agonisi
  • agonisire
  • agonisit
  • agonisitu‑
  • agonisind
  • agonisindu‑
singular plural
  • agonisește
  • agonisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • agonisesc
(să)
  • agonisesc
  • agoniseam
  • agonisii
  • agonisisem
a II-a (tu)
  • agonisești
(să)
  • agonisești
  • agoniseai
  • agonisiși
  • agonisiseși
a III-a (el, ea)
  • agonisește
(să)
  • agonisească
  • agonisea
  • agonisi
  • agonisise
plural I (noi)
  • agonisim
(să)
  • agonisim
  • agoniseam
  • agonisirăm
  • agonisiserăm
  • agonisisem
a II-a (voi)
  • agonisiți
(să)
  • agonisiți
  • agoniseați
  • agonisirăți
  • agonisiserăți
  • agonisiseți
a III-a (ei, ele)
  • agonisesc
(să)
  • agonisească
  • agoniseau
  • agonisi
  • agonisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

agonisi

  • 1. A dobândi, a câștiga prin muncă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: câștiga dobândi 4 exemple
    exemple
    • Răsufla iute, ca și cum ea ar fi agonisit cu truda ei... averile familiei. DUMITRIU, B. F. 120.
      surse: DLRLC
    • Tot ce am agonisit am cheltuit cu drumul. BART, E. 281.
      surse: DLRLC
    • Stau în drum să mă gîndesc. Ce s-apuc, ce să muncesc, Pînea să-mi agonisesc. ALECSANDRI, P. P. 285.
      surse: DLRLC
    • figurat Badiul tot măcelărește... Mulți dușmani agonisește. TEODORESCU, P. P. 538.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba neogreacă agonízome (aoristul lui agonisthika) „a lupta”.
    surse: DEX '09 DEX '98