15 definiții pentru agățat acățat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

agățát1 sn [At: DA ms / V: (înv) acă- / Pl: ~uri / E: agăța] 1-5 Agățare (1-5).

agățát2, ~ă a [At: EMINESCU, P. 184 / V: (înv) acă~ / Pl: ~ați / E: agăța] 1 Atârnat2. 2 (D. îmbrăcăminte) Prins fără voie într-un obiect ascuțit, care găurește, deșiră, rupe. 3 (Fam; d. persoane) Acostat (de către o persoană de sex opus).

AGĂȚÁT, -Ă, agățați, -te, adj. 1. Atârnat, spânzurat2, suspendat. 2. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Prins fără voie într-un obiect ascuțit care găurește, deșiră, rupe o țesătură. ♦ Rupt, găurit prin prindere într-un obiect ascuțit. [Var.: acățát, -ă adj.] – V. agăța.

AGĂȚÁT, -Ă, agățați, -te, adj. 1. Atârnat, spânzurat2, suspendat. 2. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Prins fără voie într-un obiect ascuțit care găurește, deșiră, rupe o țesătură. ♦ Rupt, găurit prin prindere într-un obiect ascuțit. [Var.: acățát, -ă adj.] – V. agăța.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AGĂȚÁT adj. atârnat, spânzurat, suspendat, (pop.) aninat. (Obiecte ~ și obiecte libere.)

AGĂȚÁT s. v. agățare.

acățát1 sn vz agățat1

acățát2, ~ă a vz agățat2

ACĂȚÁT, -Ă adj. v. agățat.

ACĂȚÁT, -Ă adj. v. agățat.

ACĂȚÁT, -Ă adj. v. agățat.[1]

  1. Definiția pentru agățat lipsește din dicționar. — gall

ACĂȚÁT, -Ă, adj. v. agățat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

agățát adj. m., pl. agățáți; f. sg. agățátă, pl. agățáte

AGĂȚAT adj. atîrnat, spînzurat, suspendat, (pop.) aninat. (Obiecte ~ și obiecte libere.)

AGĂȚAT s. agățare, atîrnare, atîrnat, prindere, prins, spînzurare, spînzurat, suspendare, (livr.) acroșaj, acroșare, (pop.) aninare, aninat. (~ unui obiect în cui.)

acățát, -ă, acățați, -te, adj. – Suspendat, atârnat. – Din acăța.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

agățat, -ă, agățați, -te adj. 1. furat 2. arestat

Intrare: agățat
agățat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agățat
  • agățatul
  • agățatu‑
  • agăța
  • agățata
plural
  • agățați
  • agățații
  • agățate
  • agățatele
genitiv-dativ singular
  • agățat
  • agățatului
  • agățate
  • agățatei
plural
  • agățați
  • agățaților
  • agățate
  • agățatelor
vocativ singular
plural
acățat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acățat
  • acățatul
  • acățatu‑
  • acăța
  • acățata
plural
  • acățați
  • acățații
  • acățate
  • acățatele
genitiv-dativ singular
  • acățat
  • acățatului
  • acățate
  • acățatei
plural
  • acățați
  • acățaților
  • acățate
  • acățatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

agățat acățat

etimologie:

  • vezi agăța
    surse: DEX '98 DEX '09