11 definiții pentru așezat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

așezát1 sn [At: I. CANTA, ap. HEM 1994 / V: (reg) așăz-, (Mol) așa(d)z- / E: așeza] 1 (Rar) Așezare (1). 2 (Rar) Punere a ceva pe altceva Cf așeza (1-2). 3 (Rar; îs) -ul mustului Limpezirea mustului Cf așeza (11). 4 Repartiție și fixare a impozitelor Si: (înv) așezare (8), așezământ (14), așezămăntar, cislă, cisluire Cf așeza (57-58). 5 (Pop) Așezare (19).

așezat2, ~ă [At: COD. VOR. 111/2 / V: (reg) așăz~, așa(d)z~ / Pl: ~ați, ~e / E: așeza] 1 a, av Care șade pe ceva Cf așeza (1-2). 2 a (Înv; d. legături, înțelegeri, învoieli etc.) Care a fost stabilit Cf așeza (63). 3 a (Înv; d. impozite) Cf așeza (54). 4 a (Înv) Locuit de oameni Cf așeza (26-27). 5 a (Înv; pex) Colonizat. 6 a Amplasat. 7 a (Pex) Situat din punct de vedere geografic într-o anumită zonă. 8 a (Spc; pop; îs) Vale ~ă Vale situată la un nivel inferior în comparație cu altele. 9 a (Spc; pop; îs) Casă ~ă Casă clădită pe un loc jos. 10 a Care este bine întemeiat, durabil Cf așeza (26-27). 11 a (D. oameni) Cu locuință stabilă Cf așeza (29-30). 12 a (D. oameni) Serios și bun gospodar Si: (pop) chivernisit. 13 a (Șîs; înv; ~ la minte sau la cap) Chibzuit. 14 av (Îe) A vorbi ~ A vorbi fără patimă.

AȘEZÁT, -Ă, așezați, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Cumpătat, serios, cuminte, chibzuit. – V. așeza.

AȘEZÁT, -Ă, așezați, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Cumpătat, serios, cuminte, chibzuit. – V. așeza.

AȘEZÁT, -Ă, așezați, -te, adj. 1. (Despre un punct geografic) Situat. Așezată la poalele Bucegilor, Sinaia are o climă aspră.Locuința lui era așezată în cel mai sterp loc al ostrovului. DRĂGHICI, R. 155. 2. Fig. (Despre oameni) Liniștit, cumpătat, serios, măsurat, cuminte. La porți ieșeau în rînd mahalagii, oameni așezați și gospodari, cu muieri și copii. SADOVEANU, Z. C. 133. Din copil neastîmpărat ce eram, mă făcui un băiat așezat și înțelept. SLAVICI, O. I 72. ◊ (Determinat prin «la minte») Cu judecată sănătoasă, chibzuit. Bunicul... era așezat la mintea lui. CREANGĂ, A. 24. ♦ (Despre vorbe) Liniștit, calm. În curte el de vorbă-a stat Cu doi flăcăi, Și vezi, deodată, Așa din vorbă așezată, Gemu cin glasul înfundat. COȘBUC, P. 1 241. Vorba ei era așezată, căutătura ei blîndă și plină de cumințenie. VLAHUȚĂ, O. A. II 43. ◊ (Adverbial) Moșneagul grăia așezat și cumpănit. SADOVEANU, O. VI 343. Ei, ce să-ți zic...? grăi, el așezat, am și eu obiceiurile mele. SLAVICI, N. II 7.

AȘEZÁT, -Ă, așezați, -te, adj. (Despre oameni) Liniștit, cumpătat, serios, cuminte; chibzuit. ♦ (Despre vorbe; adesea adverbial) Liniștit, calm; cu conținut serios, sănătos. – V. așeza.

AȘEZÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A AȘEZA și A SE AȘEZA. 2) (despre oameni și despre manifestările lor) Care este serios, cumpătat și chibzuit. ◊ ~ la minte chibzuit. /v. a (se) așeza

așezat a. 1. pus, rânduit; 2. fig. solid: om așezat.

așezát, -ă adj. Pus, solid. Fig. Serios: om așezat.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AȘEZÁT adj. 1. v. instalat. 2. v. cumpătat. 3. v. potolit.

AȘEZAT adj. 1. instalat, întins, (înv. și reg.) tins. (Tabără ~; cort ~.) 2. astîmpărat, chibzuit, cuminte, cumințit, cumpătat, domolit, echilibrat, liniștit, potolit, reținut, rezervat, serios, sobru, stăpînit, temperat. (Om ~) 3. chibzuit, cumpătat, echilibrat, liniștit, pașnic, potolit, tihnit. (O viață ~.)

Așezat ≠ repezit, smucit

Intrare: așezat
așezat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • așezat
  • așezatul
  • așezatu‑
  • așeza
  • așezata
plural
  • așezați
  • așezații
  • așezate
  • așezatele
genitiv-dativ singular
  • așezat
  • așezatului
  • așezate
  • așezatei
plural
  • așezați
  • așezaților
  • așezate
  • așezatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

așezat

  • 1. Despre un punct geografic:
    surse: DLRLC sinonime: situat 2 exemple
    exemple
    • Așezată la poalele Bucegilor, Sinaia are o climă aspră.
      surse: DLRLC
    • Locuința lui era așezată în cel mai sterp loc al ostrovului. DRĂGHICI, R. 155.
      surse: DLRLC
  • 2. Despre oameni și manifestările lor:
    exemple
    • La porți ieșeau în rînd mahalagii, oameni așezați și gospodari, cu muieri și copii. SADOVEANU, Z. C. 133.
      surse: DLRLC
    • Din copil neastîmpărat ce eram, mă făcui un băiat așezat și înțelept. SLAVICI, O. I 72.
      surse: DLRLC
    • Bunicul... era așezat la mintea lui. CREANGĂ, A. 24.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Despre vorbe:
      exemple
      • În curte el de vorbă-a stat Cu doi flăcăi, Și vezi, deodată, Așa din vorbă așezată, Gemu cu glasul înfundat. COȘBUC, P. 1 241.
        surse: DLRLC
      • Vorba ei era așezată, căutătura ei blîndă și plină de cumințenie. VLAHUȚĂ, O. A. II 43.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Moșneagul grăia așezat și cumpănit. SADOVEANU, O. VI 343.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Ei, ce să-ți zic...? grăi el așezat, am și eu obiceiurile mele. SLAVICI, N. II 7.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi așeza
    surse: DEX '98 DEX '09