Definiția cu ID-ul 896078:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AȘEZAT, -Ă, așezați, -te, adj. 1. (Despre un punct geografic) Situat. Așezată la poalele Bucegilor, Sinaia are o climă aspră.Locuința lui era așezată în cel mai sterp loc al ostrovului. DRĂGHICI, R. 155. 2. Fig. (Despre oameni) Liniștit, cumpătat, serios, măsurat, cuminte. La porți ieșeau în rînd mahalagii, oameni așezați și gospodari, cu muieri și copii. SADOVEANU, Z. C. 133. Din copil neastîmpărat ce eram, mă făcui un băiat așezat și înțelept. SLAVICI, O. I 72. ◊ (Determinat prin «la minte») Cu judecată sănătoasă, chibzuit. Bunicul... era așezat la mintea lui. CREANGĂ, A. 24. ♦ (Despre vorbe) Liniștit, calm. În curte el de vorbă-a stat Cu doi flăcăi, Și vezi, deodată, Așa din vorbă așezată, Gemu cin glasul înfundat. COȘBUC, P. 1 241. Vorba ei era așezată, căutătura ei blîndă și plină de cumințenie. VLAHUȚĂ, O. A. II 43. ◊ (Adverbial) Moșneagul grăia așezat și cumpănit. SADOVEANU, O. VI 343. Ei, ce să-ți zic...? grăi, el așezat, am și eu obiceiurile mele. SLAVICI, N. II 7.