7 definiții pentru înturnat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNTURNÁT s. n. (Reg.) Înturnare. – V. înturna.

înturnat1 sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri / E: înturna] 1 (Înv; fig) Pocăință. 2-12 Înturnare (2-12). 13 (Mpp) Vărsătură.

ÎNTURNÁT s. n. Înturnare. – V. înturna.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNTURNÁT s. v. înapoiere, întoarcere, revenire, venire.

înturnat s. v. ÎNAPOIERE. ÎNTOARCERE. REVENIRE. VENIRE.

Intrare: înturnat (s.n.)
înturnat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înturnat
  • ‑nturnat
  • înturnatul
  • înturnatu‑
  • ‑nturnatul
  • ‑nturnatu‑
plural
  • înturnaturi
  • ‑nturnaturi
  • înturnaturile
  • ‑nturnaturile
genitiv-dativ singular
  • înturnat
  • ‑nturnat
  • înturnatului
  • ‑nturnatului
plural
  • înturnaturi
  • ‑nturnaturi
  • înturnaturilor
  • ‑nturnaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înturnat (s.n.)

etimologie:

  • vezi înturna
    surse: DEX '09 DEX '98