17 definiții pentru înfățișa înfățoșa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înfățișa [At: (a. 1814) URICARIUL, II, 5 / V: (Mol) ~țoșa, (cscj) ~țoși / Pzi: ez / E: în- + fățiș] 1-2 vtr A (se) arăta cuiva ; Si: a (se) prezenta. 3 vr (Ccr; jur) A se prezenta în fața unei instanțe. 4 vt (Jur; înv) A pune față în față pe inculpat cu cel ce-l învinuiește Si: a confrunta. 5 vt A descrie ceva sau pe cineva cu ajutorul cuvintelor, al culorilor etc. Si: a reprezenta, a zugrăvi. 6 vr (Îvp) A-și imagina.

ÎNFĂȚIȘÁ, înfățișez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) prezenta; a (se) arăta. ♦ Tranz. A descrie ceva sau pe cineva cu ajutorul cuvintelor, al culorilor etc.; a zugrăvi, a reprezenta. 2. Refl. A-și imagina, a-și închipui. [Var.: (reg.) înfățoșá vb. I] – În + fățiș.

ÎNFĂȚIȘÁ, înfățișez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) prezenta; a (se) arăta. ♦ Tranz. A descrie ceva sau pe cineva cu ajutorul cuvintelor, al culorilor etc.; a zugrăvi, a reprezenta. 2. Refl. A-și imagina, a-și închipui. [Var.: (reg.) înfățoșá vb. I] – În + fățiș.

ÎNFĂȚIȘÁ, înfățișez, vb. I. 1. Refl. (Despre persoane; urmat de determinări în dativ sau introduse prin prep. «la», uneori exprimate printr-un adverb) A se prezenta în fața cuiva (de obicei a unui superior sau a unei autorități). Trimiteau un flăcău sau altul cu pușca să vîneze pentru ei, ca să aibă cu ce se-nfățișa acasă. PAS, Z. I 208. A doua zi se înfățișă la împăratul. ISPIRESCU, L. 22. Niște boieri, sosind acum, cer voie să se înfățișeze la măria-ta. NEGRUZZI, S. I 138. Cinstea ne este prea mare Să ne-nfățișăm împărăției-tale. TEODORESCU, P. P. 103. ◊ (Precizat, pleonastic, prin «înainte») Spînul se înfățișează înaintea împăratului. CREANGĂ, P. 208. ◊ (Determinarea este subînțeleasă) Mi-a venit citație și nu m-am dus să mă înfățișez. DUMITRIU, B. F. 19. Cînd căruța se opri... ceilalți trei tovarăși lăsară lucrul la răsadniți și se înfățișară. SADOVEANU, P. M. 237. ◊ Tranz. După o petrecere de trei zile și patru nopți într-un beci mucegăit din Turnu, Gheorghe Dima a fost înfățișat colonelului. GALAN, Z. R. 53. «Ce om bun!» ai gîndit cînd ea a străbătut cu tine atelierul și te-a înfățișat lui [șefului]. PAS, Z. I 265. ♦ Tranz. A aduce un obiect înaintea cuiva, a arăta cuiva; a prezenta. S-a dus la jandarmi și le-a înfățișat buletinele de înscriere la biroul populației. SADOVEANU, P. M. 250. Aceștia... înfățișară mai întîi împăratului, din partea lui Mihai-vodă, sabia, buzduganul și steagul lui Andrei Bathori. BĂLCESCU, O. II 270. ◊ Refl. Fig. Cîmpia i se înfățișează luminată de scînteile strălucitoare ale licuricilor. ODOBESCU, S. III 20. 2. Tranz. (Despre artiști și realizările lor) A descrie, a zugrăvi, a întrupa, a da viață prin mijloace artistice; a reprezenta. Alt tablou înfățișa răsăritul lunei. CAMIL PETRESCU, N. 119. El înfățișează lucrurile așa încît pot fi luate și ca întîmplări obișnuite și ca lucruri din povești. IBRĂILEANU, S. 9. Acel portret înfățișa un chip îmbrăcat bărbătește. EMINESCU, N. 39. În nici un period al ei sculptura antică n-a fost poate mai în stare de a înfățișa, cu un caracter mai energic și mai adevărat, asemenea scene. ODOBESCU, S. III 75. 3. Refl. (Cu pronumele în dativ) A-și imagina, a-și reprezenta, a-și închipui. Mulți și-au înfățișat războiul ca o bătaie de flori și confetti la șosea, ca un bal mascat în uniformă. ARGHEZI, P. T. 69. – Variantă: (regional) înfățoșá (SADOVEANU, N. F. 62, CREANGĂ, O. A. 81, EMINESCU, N. 63) vb. I.

A ÎNFĂȚIȘÁ ~éz tranz. 1) A face să se înfățișeze. 2) (obiecte) A pune în față; a prezenta; a arăta. 3) (realitatea în artă) A reda prin mijloace artistice; a reprezenta; a oglindi; a reda. Tabloul ~ează un răsărit de soare. 4) rar (însoțit de un pronume în dativ) A plăsmui în minte; a-și închipui; a-și imagina. 5) A reda prin forma sa concretă; a reprezenta. Decorul ~ează o pădure. 6) A exprima prin sine ca exponent; a reprezenta. ~ republica. /în + fățiș

A SE ÎNFĂȚIȘÁ mă ~éz intranz. 1) A apărea în persoană (în fața unei autorități); a-și face apariția personal; a compărea; a se prezenta. S-a ~at la proces. 2) A apărea prin forma sa concretă (ca alt obiect sau persoană); a se prezenta. /în + fățiș

înfățișà v. l. a pune în față, a prezenta; 2. a pune în vedere, a reprezenta; 3. a compare, a veni înaintea unui tribunal. [V. fățiș].

înfățoșa v vz înfățișa

ÎNFĂȚOȘÁ vb. I v. înfățișa.

ÎNFĂȚOȘÁ vb. I v. înfățișa.

ÎNFĂȚOȘÁ vb. I v. înfățișa.

înfățoșà v. Mold. V. înfățișà: s’a înfățoșat cu o cană mare de lut CR. [Din fățos = fățiș].

înfățișéz v. tr. (d. fățiș, față). Supun vederiĭ cuĭva, prezent. Reprezent: acest tabloŭ îl înfățișează pe Mihaĭ Viteazu. V. refl. Mă prezent, compar: mă înfățișez la judecată. Mă prezent, apar: munțiĭ ni se înfățișaŭ. – În nord și Ban. -oșez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înfățișá (a ~) vb., ind. prez. 3 înfățișeáză, 1 pl. înfățișắm; conj. prez. 3 înfățișéze; ger. înfățișấnd

înfățișá vb., ind. prez. 1 sg. înfățișéz, 3 sg. și pl. înfățișeáză, 1 pl. înfățișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. înfățișéze; ger. înfățișând

înfățișa (ind. prez. 3 sg. și pl. înfățișează, 1 pl. înfățișăm, ger. înfățișînd)

înfățișez, -șează 3, -șam 1 imp., -șând ger., -șare inf. s.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNFĂȚIȘÁ vb. 1. a apărea, a se arăta, a se ivi, a se prezenta, a veni, (înv.) a se spune, (fam.) a se înființa. (S-a ~ la proces.) 2. v. compărea. 3. v. apărea. 4. v. oferi. 5. v. ilustra. 6. v. reprezenta. 7. v. zugrăvi. 8. v. simboliza. 9. a imagina, a închipui, a reprezenta, (înv.) a arăduce. (Decorul ~ o pădure.) 10. v. povesti. 11. v. descrie. 12. v. reda. 13. v. reflecta. 14. a prezenta. 15. v. imagina.

ÎNFĂȚIȘA vb. 1. a apărea, a se arăta, a se ivi, a se prezenta, a veni, (înv.) a se spune, (fam.) a se înființa. (S-a ~ la proces, la miliție.) 2. (JUR.) a compărea. (A se ~ în fața instanței.) 3. a apărea, a se arăta, a se ivi, a se revela, (înv. și pop.) a se dezveli. (Cîmpia se ~ in toată splendoarea ei.) 4. a oferi, a prezenta. (Valea Oltului ~ o priveliște minunată.) 5. a ilustra, a imagina, a reprezenta. (Acest desen ~...) 6. a arăta, a reda, a reprezenta. (Ce ~ acest tablou?) 7. a contura, a prezenta, a zugrăvi. (~ sugestiv în tablou bucuria muncii.) 8. a închipui, a reprezenta, a semnifica, a simboliza. (Aceste romburi ~...) 9. a imagina, a închipui, a reprezenta, (înv.) a arăduce. (Decorul ~ o pădure.) 10. a arăta, a expune, a istorisi, a nara, a povesti, a prezenta, a relata, a spune, (înv.) a parastisi. (~ subiectul piesei.) 11. a descrie, a expune, a prezenta, a reda, a zugrăvi, (înv.) a depinge, a prescrie, a scrie, a zografisi, (fig.) a picta. (A ~ într-o nuvelă viața rurală.) 12. a exprima, a reda, a reprezenta, (fig.) a traduce. (Cartea ~ zbuciumul autorului.) 13. a oglindi, a reflecta, a reprezenta. (Arta ~ realitatea.) 14. a se prezenta. (Virusul se ~ sub formă de corpusculi.) 15. a-și imagina, a-și închipui, a-și reprezenta, a vedea, (înv.) a-și figura. (Cum ți-o ~ tu pe ea?)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

înfățoșá, înfățoșez, vb. refl. – (reg.) A se înfățișa, a ieși în față, a se arăta. – Var. a lui înfățișa (< în- + fățiș) (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

Intrare: înfățișa
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înfățișa
  • ‑nfățișa
  • înfățișare
  • ‑nfățișare
  • înfățișat
  • ‑nfățișat
  • înfățișatu‑
  • ‑nfățișatu‑
  • înfățișând
  • ‑nfățișând
  • înfățișându‑
  • ‑nfățișându‑
singular plural
  • înfățișea
  • ‑nfățișea
  • înfățișați
  • ‑nfățișați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înfățișez
  • ‑nfățișez
(să)
  • înfățișez
  • ‑nfățișez
  • înfățișam
  • ‑nfățișam
  • înfățișai
  • ‑nfățișai
  • înfățișasem
  • ‑nfățișasem
a II-a (tu)
  • înfățișezi
  • ‑nfățișezi
(să)
  • înfățișezi
  • ‑nfățișezi
  • înfățișai
  • ‑nfățișai
  • înfățișași
  • ‑nfățișași
  • înfățișaseși
  • ‑nfățișaseși
a III-a (el, ea)
  • înfățișea
  • ‑nfățișea
(să)
  • înfățișeze
  • ‑nfățișeze
  • înfățișa
  • ‑nfățișa
  • înfățișă
  • ‑nfățișă
  • înfățișase
  • ‑nfățișase
plural I (noi)
  • înfățișăm
  • ‑nfățișăm
(să)
  • înfățișăm
  • ‑nfățișăm
  • înfățișam
  • ‑nfățișam
  • înfățișarăm
  • ‑nfățișarăm
  • înfățișaserăm
  • ‑nfățișaserăm
  • înfățișasem
  • ‑nfățișasem
a II-a (voi)
  • înfățișați
  • ‑nfățișați
(să)
  • înfățișați
  • ‑nfățișați
  • înfățișați
  • ‑nfățișați
  • înfățișarăți
  • ‑nfățișarăți
  • înfățișaserăți
  • ‑nfățișaserăți
  • înfățișaseți
  • ‑nfățișaseți
a III-a (ei, ele)
  • înfățișea
  • ‑nfățișea
(să)
  • înfățișeze
  • ‑nfățișeze
  • înfățișau
  • ‑nfățișau
  • înfățișa
  • ‑nfățișa
  • înfățișaseră
  • ‑nfățișaseră
verb (VT202)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înfățoșa
  • ‑nfățoșa
  • înfățoșare
  • ‑nfățoșare
  • înfățoșat
  • ‑nfățoșat
  • înfățoșatu‑
  • ‑nfățoșatu‑
  • înfățoșând
  • ‑nfățoșând
  • înfățoșându‑
  • ‑nfățoșându‑
singular plural
  • înfățoșea
  • ‑nfățoșea
  • înfățoșați
  • ‑nfățoșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înfățoșez
  • ‑nfățoșez
(să)
  • înfățoșez
  • ‑nfățoșez
  • înfățoșam
  • ‑nfățoșam
  • înfățoșai
  • ‑nfățoșai
  • înfățoșasem
  • ‑nfățoșasem
a II-a (tu)
  • înfățoșezi
  • ‑nfățoșezi
(să)
  • înfățoșezi
  • ‑nfățoșezi
  • înfățoșai
  • ‑nfățoșai
  • înfățoșași
  • ‑nfățoșași
  • înfățoșaseși
  • ‑nfățoșaseși
a III-a (el, ea)
  • înfățoșea
  • ‑nfățoșea
(să)
  • înfățoșeze
  • ‑nfățoșeze
  • înfățoșa
  • ‑nfățoșa
  • înfățoșă
  • ‑nfățoșă
  • înfățoșase
  • ‑nfățoșase
plural I (noi)
  • înfățoșăm
  • ‑nfățoșăm
(să)
  • înfățoșăm
  • ‑nfățoșăm
  • înfățoșam
  • ‑nfățoșam
  • înfățoșarăm
  • ‑nfățoșarăm
  • înfățoșaserăm
  • ‑nfățoșaserăm
  • înfățoșasem
  • ‑nfățoșasem
a II-a (voi)
  • înfățoșați
  • ‑nfățoșați
(să)
  • înfățoșați
  • ‑nfățoșați
  • înfățoșați
  • ‑nfățoșați
  • înfățoșarăți
  • ‑nfățoșarăți
  • înfățoșaserăți
  • ‑nfățoșaserăți
  • înfățoșaseți
  • ‑nfățoșaseți
a III-a (ei, ele)
  • înfățoșea
  • ‑nfățoșea
(să)
  • înfățoșeze
  • ‑nfățoșeze
  • înfățoșau
  • ‑nfățoșau
  • înfățoșa
  • ‑nfățoșa
  • înfățoșaseră
  • ‑nfățoșaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înfățișa înfățișare înfățoșat înfățoșa înfățoșare

  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) prezenta; a (se) arăta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: arăta prezenta 12 exemple
    exemple
    • Trimiteau un flăcău sau altul cu pușca să vîneze pentru ei, ca să aibă cu ce se-nfățișa acasă. PAS, Z. I 208.
      surse: DLRLC
    • A doua zi se înfățișă la împăratul. ISPIRESCU, L. 22.
      surse: DLRLC
    • Niște boieri, sosind acum, cer voie să se înfățișeze la măria-ta. NEGRUZZI, S. I 138.
      surse: DLRLC
    • Cinstea ne este prea mare Să ne-nfățișăm împărăției-tale. TEODORESCU, P. P. 103.
      surse: DLRLC
    • pleonastic Spînul se înfățișează înaintea împăratului. CREANGĂ, P. 208.
      surse: DLRLC
    • Mi-a venit citație și nu m-am dus să mă înfățișez. DUMITRIU, B. F. 19.
      surse: DLRLC
    • Cînd căruța se opri... ceilalți trei tovarăși lăsară lucrul la răsadniți și se înfățișară. SADOVEANU, P. M. 237.
      surse: DLRLC
    • După o petrecere de trei zile și patru nopți într-un beci mucegăit din Turnu, Gheorghe Dima a fost înfățișat colonelului. GALAN, Z. R. 53.
      surse: DLRLC
    • «Ce om bun!» ai gîndit cînd ea a străbătut cu tine atelierul și te-a înfățișat lui [șefului]. PAS, Z. I 265.
      surse: DLRLC
    • S-a dus la jandarmi și le-a înfățișat buletinele de înscriere la biroul populației. SADOVEANU, P. M. 250.
      surse: DLRLC
    • Aceștia... înfățișară mai întîi împăratului, din partea lui Mihai-vodă, sabia, buzduganul și steagul lui Andrei Bathori. BĂLCESCU, O. II 270.
      surse: DLRLC
    • figurat Cîmpia i se înfățișează luminată de scînteile strălucitoare ale licuricilor. ODOBESCU, S. III 20.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A descrie ceva sau pe cineva cu ajutorul cuvintelor, al culorilor etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: descrie reprezenta zugrăvi întrupa 4 exemple
      exemple
      • Alt tablou înfățișa răsăritul lunei. CAMIL PETRESCU, N. 119.
        surse: DLRLC
      • El înfățișează lucrurile așa încît pot fi luate și ca întîmplări obișnuite și ca lucruri din povești. IBRĂILEANU, S. 9.
        surse: DLRLC
      • Acel portret înfățișa un chip îmbrăcat bărbătește. EMINESCU, N. 39.
        surse: DLRLC
      • În nici un period al ei sculptura antică n-a fost poate mai în stare de a înfățișa, cu un caracter mai energic și mai adevărat, asemenea scene. ODOBESCU, S. III 75.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv A-și imagina, a-și închipui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: imagina reprezenta închipui un exemplu
    exemple
    • Mulți și-au înfățișat războiul ca o bătaie de flori și confetti la șosea, ca un bal mascat în uniformă. ARGHEZI, P. T. 69.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + fățiș
    surse: DEX '09 DEX '98