3 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZOLÍ, zolesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A spăla (prost) rufele. – Din ucr. zolyty. Cf. bg. solja.

zoli [At: ANON. CAR. / V: (reg) zoi / Pzi: ~lesc, (reg) zol / E: zoale] 1-2 vt (Pop; c. i. rufe) A spăla (prost). 3 vt (Prc) A săpuni. 4 vt (Reg; îf zoi) A murdări. 5 vt (Fig) A mustra1. 6 vt (Pop; c. i. aluatul, pâinea etc.) A frământa (1). 7 vt (Trs; c. i. mămăligă) A amesteca (9). 8 vr (Reg; d. ființe) A se zbuciuma (2). 9 vr (Fig; Trs) A se strădui. 10 vt (Reg; c. i. oameni) A obosi. 11 vi (Reg; d. sugari) A suge cu putere. 12 vi (Buc) A ploua mărunt.

zoli vb. IV. 1 tr. (compl. indică rufe, haine etc.) A spăla (prost) cu leșie sau săpun. Mama Catinca, spălătoreasă, își zolește albiturile în balie (TEOD.). 2 tr. (pop.; compl. indică aluaturi) A frămînta. 3 refl. Fig. (reg.) A se strădui. Avea să se zolească cu oamenii care nu mai ieșeau la lucru, să-și vadă odată tumul bisericii celei nouă isprăvit (AGÂR.). • prez.ind. -esc. /<ucr. золити; cf.bg. золя <зола.

ZOLÍ, zolesc, vb. IV. Tranz. A spăla (prost) rufele. – Din ucr. zolyty. Cf. bg. zolja.

ZOLÍ1, zolesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A spăla (rufe, lînă). Apoi le freacă sau le zolește ca să se spele, și cum a zolit una, o clătește. PAMFILE, I. C. 371. Zoli pînă cătră sară toate cămeșile ce avea în două leșii. ȘEZ. I 59. Intranz. Într-o zi îi dă un caier de lînă neagră să-l spele pînă l-o albi. Și pe cînd zolea la fîntînă și plîngea biata nevastă... iacă vine un moșneag, c-o barbă albă pînă la brîu. VLAHUȚĂ, O. A. 411.

ZOLÍ2, zolesc, vb. IV. Tranz. (Regional) 1. (Cu complementul «pîinea») A frămînta; a zolga. Ce gîndești, D-atîta pîine zolești? PĂSCULESCU, L. P. 159. 2. Fig. A osteni, a obosi pe cineva (muncindu-l, făcîndu-l să alerge).

ZOLÍ2, zolesc, vb. IV. 1. Tranz. A frământa (pâinea). 2. Refl. A se trudi, a se osteni. – Din zoală.

ZOLÍ1, zolesc, vb. IV. Tranz. A spăla rufele. – Comp. bg. zolja, ucr. zolyty.

ZOLÍ, zolésc, vb. IV. Tranz. 2. (Rufe) A spăla cu leșie. 3. (Rufe, vase) A spăla frecând tare. (cf. ucr. zolyty, bulg. zolja)

A ZOLÍ ~ésc tranz. 1) (rufe) A spăla cu leșie. 2) (rufe, vase) A spăla frecând tare. /cf. ucr. zolyty, bulg. zolja

zolì v. Mold. 1. a spăla rufele cu leșie și săpun; 2. fig. a mustra: l’a zolit bine. [Rus. ZOLITI, a fierbe în leșie].

zoi2[1] v vz zoli

  1. În original, fără accent — LauraGellner

zoi vb. IV. tr. (reg.) A spăla prost, a murdări cu zoi; a zoli. • prez.ind. -iesc. /de la zoaie.

2) zolésc v. tr. (poate d. zolesc 1. V. zoală 2). Trans. Frămînt. V. refl. Mă frămînt, mă zbucĭum, mă sforțez: se zolea să-ĭ aducă mîncare. (Agrb. Înt. 132).

1) zolésc v. tr. (rut. zoliti, bg. zolĭy, spăl cu leșie, d. germ. soole, apă sărată, slatină. V. zoală, zoaĭe). Mold. Spăl cu leșie rufele pentru ca, pe urmă, să le limpezesc. Munt. Mold. Spăl rufele prost. V. zorcăĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zolí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zolésc, imperf. 3 sg. zoleá; conj. prez. 3 să zoleáscă

zolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zolésc, imperf. 3 sg. zoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. zoleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZOLÍ vb. v. frământa, plămădi, spăla.

zoli vb. v. FRĂMÎNTA. PLĂMĂDI. SPĂLA.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZOLÍ2, zolésc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. (Cu complementul pâinea) A frământa, a zolga. 2. A osteni, a obosi pe cineva [muncindu-l, făcându-l să alerge] (din zoală) [def. și DLRLC]

arată toate definițiile

Intrare: zoli
zoli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zoli (frământa)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zoli
  • zolire
  • zolit
  • zolitu‑
  • zolind
  • zolindu‑
singular plural
  • zolește
  • zoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zolesc
(să)
  • zolesc
  • zoleam
  • zolii
  • zolisem
a II-a (tu)
  • zolești
(să)
  • zolești
  • zoleai
  • zoliși
  • zoliseși
a III-a (el, ea)
  • zolește
(să)
  • zolească
  • zolea
  • zoli
  • zolise
plural I (noi)
  • zolim
(să)
  • zolim
  • zoleam
  • zolirăm
  • zoliserăm
  • zolisem
a II-a (voi)
  • zoliți
(să)
  • zoliți
  • zoleați
  • zolirăți
  • zoliserăți
  • zoliseți
a III-a (ei, ele)
  • zolesc
(să)
  • zolească
  • zoleau
  • zoli
  • zoliseră
Intrare: zoli (spăla)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zoli
  • zolire
  • zolit
  • zolitu‑
  • zolind
  • zolindu‑
singular plural
  • zolește
  • zoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zolesc
(să)
  • zolesc
  • zoleam
  • zolii
  • zolisem
a II-a (tu)
  • zolești
(să)
  • zolești
  • zoleai
  • zoliși
  • zoliseși
a III-a (el, ea)
  • zolește
(să)
  • zolească
  • zolea
  • zoli
  • zolise
plural I (noi)
  • zolim
(să)
  • zolim
  • zoleam
  • zolirăm
  • zoliserăm
  • zolisem
a II-a (voi)
  • zoliți
(să)
  • zoliți
  • zoleați
  • zolirăți
  • zoliserăți
  • zoliseți
a III-a (ei, ele)
  • zolesc
(să)
  • zolească
  • zoleau
  • zoli
  • zoliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zoli (frământa)

etimologie:

  • zoală
    surse: DLRM

zoli (spăla)

  • 1. popular A spăla (prost) rufele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: spăla attach_file 3 exemple
    exemple
    • Apoi le freacă sau le zolește ca să se spele, și cum a zolit una, o clătește. PAMFILE, I. C. 371.
      surse: DLRLC
    • Zoli pînă cătră sară toate cămeșile ce avea în două leșii. ȘEZ. I 59.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Într-o zi îi dă un caier de lînă neagră să-l spele pînă l-o albi. Și pe cînd zolea la fîntînă și plîngea biata nevastă... iacă vine un moșneag, c-o barbă albă pînă la brîu. VLAHUȚĂ, O. A. 411.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre rufe, vase) A spăla frecând tare.
    surse: NODEX

etimologie: