10 definiții pentru zoli (frământa)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zoli [At: ANON. CAR. / V: (reg) zoi / Pzi: ~lesc, (reg) zol / E: zoale] 1-2 vt (Pop; c. i. rufe) A spăla (prost). 3 vt (Prc) A săpuni. 4 vt (Reg; îf zoi) A murdări. 5 vt (Fig) A mustra1. 6 vt (Pop; c. i. aluatul, pâinea etc.) A frământa (1). 7 vt (Trs; c. i. mămăligă) A amesteca (9). 8 vr (Reg; d. ființe) A se zbuciuma (2). 9 vr (Fig; Trs) A se strădui. 10 vt (Reg; c. i. oameni) A obosi. 11 vi (Reg; d. sugari) A suge cu putere. 12 vi (Buc) A ploua mărunt.

zoli vb. IV. 1 tr. (compl. indică rufe, haine etc.) A spăla (prost) cu leșie sau săpun. Mama Catinca, spălătoreasă, își zolește albiturile în balie (TEOD.). 2 tr. (pop.; compl. indică aluaturi) A frămînta. 3 refl. Fig. (reg.) A se strădui. Avea să se zolească cu oamenii care nu mai ieșeau la lucru, să-și vadă odată tumul bisericii celei nouă isprăvit (AGÂR.). • prez.ind. -esc. /<ucr. золити; cf.bg. золя <зола.

ZOLÍ2, zolesc, vb. IV. Tranz. (Regional) 1. (Cu complementul «pîinea») A frămînta; a zolga. Ce gîndești, D-atîta pîine zolești? PĂSCULESCU, L. P. 159. 2. Fig. A osteni, a obosi pe cineva (muncindu-l, făcîndu-l să alerge).

ZOLÍ2, zolesc, vb. IV. 1. Tranz. A frământa (pâinea). 2. Refl. A se trudi, a se osteni. – Din zoală.

2) zolésc v. tr. (poate d. zolesc 1. V. zoală 2). Trans. Frămînt. V. refl. Mă frămînt, mă zbucĭum, mă sforțez: se zolea să-ĭ aducă mîncare. (Agrb. Înt. 132).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zolí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zolésc, imperf. 3 sg. zoleá; conj. prez. 3 să zoleáscă

zolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zolésc, imperf. 3 sg. zoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. zoleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZOLÍ vb. v. frământa, plămădi, spăla.

zoli vb. v. FRĂMÎNTA. PLĂMĂDI. SPĂLA.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZOLÍ2, zolésc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. (Cu complementul pâinea) A frământa, a zolga. 2. A osteni, a obosi pe cineva [muncindu-l, făcându-l să alerge] (din zoală) [def. și DLRLC]

Intrare: zoli (frământa)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zoli
  • zolire
  • zolit
  • zolitu‑
  • zolind
  • zolindu‑
singular plural
  • zolește
  • zoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zolesc
(să)
  • zolesc
  • zoleam
  • zolii
  • zolisem
a II-a (tu)
  • zolești
(să)
  • zolești
  • zoleai
  • zoliși
  • zoliseși
a III-a (el, ea)
  • zolește
(să)
  • zolească
  • zolea
  • zoli
  • zolise
plural I (noi)
  • zolim
(să)
  • zolim
  • zoleam
  • zolirăm
  • zoliserăm
  • zolisem
a II-a (voi)
  • zoliți
(să)
  • zoliți
  • zoleați
  • zolirăți
  • zoliserăți
  • zoliseți
a III-a (ei, ele)
  • zolesc
(să)
  • zolească
  • zoleau
  • zoli
  • zoliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zoli (frământa)

etimologie:

  • zoală
    surse: DLRM