opțiuni
  • info

12 definiții pentru zobi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZOBI, zobesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) sfărâma, a (se) zdrobi, a (se) strivi. – Din zob.

ZOBI, zobesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) sfărâma, a (se) zdrobi, a (se) strivi. – Din zob.

zobi [At: ALEXI, W. / Pzi: ~besc / E: zob] 1 vt (Reg) A hrăni cu zob (2). 2 vt(a) (Trs; d. cai; c. i. zobul) A mânca (1). 3-6 vt A zdrobi (1, 6,16-17). 7-8 vtr (Pop) A (se) sfărâma. 9 vt (C. i. oameni) Abate rău de tot. 10 vt A nimici. 11 vt A omorî. 12 vt (Rar) A slei1.

zobi vb. IV. tr., refl. (reg.) A (se) sfărîma, a (se) zdrobi, a (se) strivi. ♦ Fig. (tr.; compl. indică oameni) A bate tare. Vătaful a bătut-o rău toată după-amiaza. A zobit-o cu picioarele (CA. PETR.). • prez.ind. -esc. /zob + -i.

ZOBI, zobesc, vb. IV. Tranz. A fărîma, a zdrobi, a strivi. Da noaptea tata-l pîndise la pod, cînd știa că are drum spre cătun. îl zobise-n picioare. STANCU, D. 189. ◊ Refl. De atîta umblet se zobise zăpada și se făcuse pulbere groasă, fumurie. CAMIL PETRESCU, O. I 500. ◊ Expr. A fi bit de oboseală = a fi frînt, doborit de oboseală. Doarme... E zobit de oboseală. DELAVRANCEA, A. 125.

ZOBI, zobesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) sfărîma; a (se) zdrobi; a (se) strivi. ◊ Expr. (Tranz.) A fi zobit de oboseală = a fi frînt, doborît de oboseală. – Din zob.

zobì v. 1. a fărâma; 2. fig. a agita: își zobia mintea.

zobésc v. tr. (d. zob). Munt. Fac zob. Fig. Îmĭ zobesc mintea, îmĭ frămînt mintea.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zobi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zobesc, 3 sg. zobește, imperf. 1 zobeam; conj. prez. 1 sg. să zobesc, 3 să zobească

zobi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zobeesc, imperf. 3 sg. zobea conj. prez. 3 să zobească

zobi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zobesc, imperf. 3 sg. zobea; conj. prez. 3 sg. și pl. zobească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZOBI vb. v. sfărâma, stâlci, strivi, turti, zdrobi.

zobi vb. v. SFĂRÎMA. STÎLCI. STRIVI. TURTI. ZDROBI.

Intrare: zobi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zobi
  • zobire
  • zobit
  • zobitu‑
  • zobind
  • zobindu‑
 singular plural
  • zobește
  • zobiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zobesc
 (să)
  • zobesc
  • zobeam
  • zobii
  • zobisem
a II-a (tu)
  • zobești
 (să)
  • zobești
  • zobeai
  • zobiși
  • zobiseși
a III-a (el, ea)
  • zobește
 (să)
  • zobească
  • zobea
  • zobi
  • zobise
plural I (noi)
  • zobim
 (să)
  • zobim
  • zobeam
  • zobirăm
  • zobiserăm
  • zobisem
a II-a (voi)
  • zobiți
 (să)
  • zobiți
  • zobeați
  • zobirăți
  • zobiserăți
  • zobiseți
a III-a (ei, ele)
  • zobesc
 (să)
  • zobească
  • zobeau
  • zobiră
  • zobiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zobi, zobescverb

  • 1. regional A (se) sfărâma, a (se) zdrobi, a (se) strivi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sfărâma strivi stâlci turti zdrobi
    • format_quote Da noaptea tata-l pîndise la pod, cînd știa că are drum spre cătun. îl zobise-n picioare. STANCU, D. 189. DLRLC
    • format_quote De atîta umblet se zobise zăpada și se făcuse pulbere groasă, fumurie. CAMIL PETRESCU, O. I 500. DLRLC
    • chat_bubble A fi zobit de oboseală = a fi frânt, doborât de oboseală. DLRLC
      • format_quote Doarme... E zobit de oboseală. DELAVRANCEA, A. 125. DLRLC
etimologie:
  • zob DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.