3 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZIMȚÁRE, zimțări, s. f. Acțiunea de a zimța și rezultatul ei; zimțuire. – V. zimța.

ZIMȚÁRE, zimțări, s. f. Acțiunea de a zimța și rezultatul ei; zimțuire. – V. zimța.

zimțare sf [At: LTR2 / Pl: ? / E: zimța] 1-2 Operație prin care se fac (sau se ascut) zimți (1) Si: dințare, dințat, moletare, randalinare, striere, zimțat1 (1-2), zimțuire (1-2), zimțuit1 (1-2).

zimțare s.f. Acțiunea de a zimța și rezultatul ei. • pl. -ări. /v. zimța.

ZIMȚÁ, zimțez, vb. I. Tranz. A zimțui. – Din zimț.

ZIMȚÁ, zimțez, vb. I. Tranz. A zimțui. – Din zimț.

ZIMȚÁ, zimțez, vb. I. Tranz. A zimțui. – Din zimț.

zimța vt [At: PAMFILE, A. R. 116 / V: (reg) ~ți, ~mzi, zânța[1] / Pzi: ez] 1 (C. i. piese, unelte etc.) A face zimți (1) Si: a cresta, a dința, a randalina, a zimțui (1). 2 (Pex; c. i. zimți) A îndrepta. 3 (Pex; c. i. zimți) A ascuți (1). corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

zimțar sn [At: DAMÉ / Pl: ~e / E: zimț + -ar] 1 (Pop) Ceapraz (8). 2 (Mol) Tindeche1. 3 (Reg) Unealtă de zidărit nedefinită mai îndeaproape.

zimța vb. I. tr. (compl. indică piese, unelte etc.) A zimțui. • prez.ind. -ez. /zimț + -a.

ZIMȚÁ, zimțez, vb. IV. Tranz. A zimțui. Cu secerile de tirg nu se poate secera înainte de a le zimțui sau zimța la fierari. PAMFILE, A. R. 116. ◊ Fig. Și în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic, Greierul zimțează noaptea. BACOVIA, O. 91.

ZIMȚÁR, zimțári, s. m. Dințar.

ZIMȚÁR, zimțare, s. n. Dințar. – Din zimț + suf. -ar.

A ZIMȚÁ ~éz tranz. v. A ZIMȚUI. /Din zimț

zimțár n., pl. e (d. zimțĭ). Nord. Tindeche.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zimțare s. f., g.-d. art. zimțării; pl. zimțări

zimțáre s. f., g.-d. art. zimțării; pl. zimțări

zimța (a ~) vb., ind. prez. 3 zimțea

zimțar (pop., reg.) s. n., pl. zimțare

zimțár s. n., pl. zimțáre

zimțá vb., ind. prez. 1 sg. zimțéz, 3 sg. și pl. zimțeáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZIMȚÁ vb. a cresta, a dința, a zimțui. (A ~ muchia unei piese metalice.)

ZIMȚÁR s. v. călcător, ceapraz, tindeche.

ZIMȚA vb. a cresta, a dința, a zimțui. (A ~ muchia unei piese metalice.)

zimțar s. v. CĂLCĂTOR. CEAPRAZ. TINDECHE.

Intrare: zimțare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zimțare
  • zimțarea
plural
  • zimțări
  • zimțările
genitiv-dativ singular
  • zimțări
  • zimțării
plural
  • zimțări
  • zimțărilor
vocativ singular
plural
Intrare: zimța
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zimța
  • zimțare
  • zimțat
  • zimțatu‑
  • zimțând
  • zimțându‑
singular plural
  • zimțea
  • zimțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zimțez
(să)
  • zimțez
  • zimțam
  • zimțai
  • zimțasem
a II-a (tu)
  • zimțezi
(să)
  • zimțezi
  • zimțai
  • zimțași
  • zimțaseși
a III-a (el, ea)
  • zimțea
(să)
  • zimțeze
  • zimța
  • zimță
  • zimțase
plural I (noi)
  • zimțăm
(să)
  • zimțăm
  • zimțam
  • zimțarăm
  • zimțaserăm
  • zimțasem
a II-a (voi)
  • zimțați
(să)
  • zimțați
  • zimțați
  • zimțarăți
  • zimțaserăți
  • zimțaseți
a III-a (ei, ele)
  • zimțea
(să)
  • zimțeze
  • zimțau
  • zimța
  • zimțaseră
Intrare: zimțar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zimțar
  • zimțarul
  • zimțaru‑
plural
  • zimțare
  • zimțarele
genitiv-dativ singular
  • zimțar
  • zimțarului
plural
  • zimțare
  • zimțarelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zimțare, zimțărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a zimța și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98
    sinonime: zimțuire
etimologie:
  • vezi zimța DEX '98 DEX '09

zimța, zimțezverb

  • 1. Cresta, dința, zimțui. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Cu secerile de tîrg nu se poate secera înainte de a le zimțui sau zimța la fierari. PAMFILE, A. R. 116. DLRLC
    • format_quote figurat Și în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic, Greierul zimțează noaptea. BACOVIA, O. 91. DLRLC
etimologie:
  • zimț DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

zimțar, zimțaresubstantiv neutru

etimologie:
  • zimț + sufix -ar. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.