28 de definiții pentru zgribuli

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGRIBULI, zgribulesc, vb. IV. Refl. A tremura și a se strânge, a se ghemui de frig; a dârdâi. – Et. nec.

ZGRIBULI, zgribulesc, vb. IV. Refl. A tremura și a se strânge, a se ghemui de frig; a dârdâi. – Et. nec.

zgribuli v [At: LB / V: (îrg) ~uri, (reg) ~bori, ~ura (Pzi: zgribur), ~imbora, zgreb~, zgreburi / Pzi: ~lesc, (reg) zgrebur / E: nct] 1 vi (Pop) A dârdâi (1). 2 vr A se ghemui (1). 3 vr A i se încreți pielea de frig, de frică etc.

zgribuli vb. IV. intr., refl. A tremura și a se strînge, a se ghemui de frig, de frică, de emoție; a dîrdîi. Îmbla zgribulind pe la poartă (CR.). ◊ Fig. Sub bolta mohorîtă pămîntul negru se zgribulea pătat cu dese ochiuri de apă tulbure (REBR.). ◊ prez.ind. -esc. și (înv., reg.) zgribori, zgriburi vb. IV. /etimol. nec.

ZGRIBULI, zgribulesc, vb. IV. Intranz. și refl. A se strînge, a se zgîrci, a se ghemui, a tremura de frig (rar, de frică). Se zgribulește. Se îneacă. Tușește. STANCU, D. 309. Pe o floare veștedă de dumitriță, un fluture albastru zgribulea cu aripile lipite, înghețat. C. PETRESCU, S. 241. Cu toate că se desprimăvărase, era vreme mohorîtă, cu cerul de plumb. Oamenii zgribuleau, dar nu se risipeau. REBREANU, R. I 319. Un băiet ca de opt ani, îmbrăcat cu straie nemțești... îmbla zgribulind pe la poartă. CREANGĂ, P. 147. Atîta am zgribulit de frig, de-mi clămpăneau dinții în gură. ȘEZ. IX 150. (În forma zgriburi) Auzind iezii mornăitura ursului... s-au zgriburit într-un ungher pe cuptor de frică. SBIERA, P. 204. ◊ Fig. Subt bolta mohorîtă pămîntul negru se zgribulea pătat cu dese ochiuri de apă tulbure. REBREANU, R. II 10. – Variante: zgribura (GOGA, C. P. 92) vb. I, zgriburi, zgrebuli (VLAHUȚĂ, O. A. 135) vb. IV.

ZGRIBULI, zgribulesc, vb. IV. Intranz. și refl. A tremura și a se strînge, a se ghemui de frig (rar de frică). [Var.: zgriburi vb. IV]

A SE ZGRIBULI mă ~esc intranz. A se face ghem, tremurând (de frig); a se ghemui. /Orig. nec.

ZGRIBURI vb. IV. v. zgribuli.

sgribulì v. a avea fiori de friguri: îmbla sgribulind pela poartă CR. [Origină necunoscută].

zgrebulésc (mă) v. refl. (cp. cu nsl. zgrbiti, a se încreți, a se gîrbovi, zgrbljen, gîrbovit; litv. drebulys, fiorĭ, tremur; ung. görbülni, a se gîrbovi). Fam. Mă strîng de frig: un proletar trecea zgrebulit. V. intr. A zgribuli de frig, a tremura de frig. – În nord zgribul-, zgrebur- și zgribur-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zgribuli (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă zgribulesc, 3 sg. se zgribulește, imperf. 1 sg. mă zgribuleam; conj. prez. 1 sg. să mă zgribulesc, 3 să se zgribulească; imper. 2 sg. afirm. zgribulește-te; ger. zgribulindu-mă

zgribuli (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se zgribulește, imperf. 3 sg. se zgribulea; conj. prez. 3 să se zgribulească

zgribuli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgribulesc, imperf. 3 sg. zgribulea; conj. prez. 3 sg. și pl. zgribulească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZGRIBULI vb. a (se) rebegi. (A se ~ de frig.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZGRIBULI, zgribulesc, vb. IV. Refl. ~, a se ghemui de frig sau de frică; ~. (creație expresivă; s-a încercat să se explice pe următoarele căi: 1. sb. škrebetati = a pocni; 2. slovac. zgrbijen = încrețit; 3. ucr. dryguliti = a dîrdîi; 4. bg. skribicam; 5. magh. görbülni = a se curba, strîmba, îndoi, încovoia; 6. germ. med. griuwel = groază)

sgribuli (-lesc, -it), vb. refl. – A se strînge, a se ghemui, a se încovriga de frig sau de teamă. – Var. zgribuli, scriburi, screbuli, screburi.Mr. gribuire „a se încovoia”. Creație expresivă (Meyer-Lübke, Zrph., 1923, 228). S-a mai explicat prin sb. škrebatati „a plesni” (Cihac, II, 343), prin slov. zgrbiti „a se încreți” (Tiktin), prin slov. zgrbljen „încrețit”, rut. dryguliti „a tremura” (Densusianu, GS, I, 164), prin bg. skribicam (Conev 95), prin mag. görbűlni (Giuglea, Dacor., III, 625), germ. med. griuwel „frică” (Giuglea, Dacor., III, 380). – Der. sgribulici, s. m. (varietate de țînțar, Chironomus leucopogon), numit așa pentru că tremură pe picioare; sgriboi, s. m. (pește, Acerina cernua), datorită mobilității aripioarei sale dorsale; sguli, vb. refl. (Trans., Mold., a se strînge, a se pipernici), a cărui der. nu pare clară.

Intrare: zgribuli
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgribuli
  • zgribulire
  • zgribulit
  • zgribulitu‑
  • zgribulind
  • zgribulindu‑
singular plural
  • zgribulește
  • zgribuliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgribulesc
(să)
  • zgribulesc
  • zgribuleam
  • zgribulii
  • zgribulisem
a II-a (tu)
  • zgribulești
(să)
  • zgribulești
  • zgribuleai
  • zgribuliși
  • zgribuliseși
a III-a (el, ea)
  • zgribulește
(să)
  • zgribulească
  • zgribulea
  • zgribuli
  • zgribulise
plural I (noi)
  • zgribulim
(să)
  • zgribulim
  • zgribuleam
  • zgribulirăm
  • zgribuliserăm
  • zgribulisem
a II-a (voi)
  • zgribuliți
(să)
  • zgribuliți
  • zgribuleați
  • zgribulirăți
  • zgribuliserăți
  • zgribuliseți
a III-a (ei, ele)
  • zgribulesc
(să)
  • zgribulească
  • zgribuleau
  • zgribuli
  • zgribuliseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgriburi
  • zgriburire
  • zgriburit
  • zgriburitu‑
  • zgriburind
  • zgriburindu‑
singular plural
  • zgriburește
  • zgriburiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgriburesc
(să)
  • zgriburesc
  • zgribuream
  • zgriburii
  • zgriburisem
a II-a (tu)
  • zgriburești
(să)
  • zgriburești
  • zgribureai
  • zgriburiși
  • zgriburiseși
a III-a (el, ea)
  • zgriburește
(să)
  • zgriburească
  • zgriburea
  • zgriburi
  • zgriburise
plural I (noi)
  • zgriburim
(să)
  • zgriburim
  • zgribuream
  • zgriburirăm
  • zgriburiserăm
  • zgriburisem
a II-a (voi)
  • zgriburiți
(să)
  • zgriburiți
  • zgribureați
  • zgriburirăți
  • zgriburiserăți
  • zgriburiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgriburesc
(să)
  • zgriburească
  • zgribureau
  • zgriburi
  • zgriburiseră
zgrimbora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgribori
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgribura
  • zgriburare
  • zgriburat
  • zgriburatu‑
  • zgriburând
  • zgriburându‑
singular plural
  • zgriburea
  • zgriburați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgriburez
(să)
  • zgriburez
  • zgriburam
  • zgriburai
  • zgriburasem
a II-a (tu)
  • zgriburezi
(să)
  • zgriburezi
  • zgriburai
  • zgriburași
  • zgriburaseși
a III-a (el, ea)
  • zgriburea
(să)
  • zgribureze
  • zgribura
  • zgribură
  • zgriburase
plural I (noi)
  • zgriburăm
(să)
  • zgriburăm
  • zgriburam
  • zgriburarăm
  • zgriburaserăm
  • zgriburasem
a II-a (voi)
  • zgriburați
(să)
  • zgriburați
  • zgriburați
  • zgriburarăți
  • zgriburaserăți
  • zgriburaseți
a III-a (ei, ele)
  • zgriburea
(să)
  • zgribureze
  • zgriburau
  • zgribura
  • zgriburaseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgrebuli
  • zgrebulire
  • zgrebulit
  • zgrebulitu‑
  • zgrebulind
  • zgrebulindu‑
singular plural
  • zgrebulește
  • zgrebuliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgrebulesc
(să)
  • zgrebulesc
  • zgrebuleam
  • zgrebulii
  • zgrebulisem
a II-a (tu)
  • zgrebulești
(să)
  • zgrebulești
  • zgrebuleai
  • zgrebuliși
  • zgrebuliseși
a III-a (el, ea)
  • zgrebulește
(să)
  • zgrebulească
  • zgrebulea
  • zgrebuli
  • zgrebulise
plural I (noi)
  • zgrebulim
(să)
  • zgrebulim
  • zgrebuleam
  • zgrebulirăm
  • zgrebuliserăm
  • zgrebulisem
a II-a (voi)
  • zgrebuliți
(să)
  • zgrebuliți
  • zgrebuleați
  • zgrebulirăți
  • zgrebuliserăți
  • zgrebuliseți
a III-a (ei, ele)
  • zgrebulesc
(să)
  • zgrebulească
  • zgrebuleau
  • zgrebuli
  • zgrebuliseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgreburi
  • zgreburire
  • zgreburit
  • zgreburitu‑
  • zgreburind
  • zgreburindu‑
singular plural
  • zgreburește
  • zgreburiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgreburesc
(să)
  • zgreburesc
  • zgrebuream
  • zgreburii
  • zgreburisem
a II-a (tu)
  • zgreburești
(să)
  • zgreburești
  • zgrebureai
  • zgreburiși
  • zgreburiseși
a III-a (el, ea)
  • zgreburește
(să)
  • zgreburească
  • zgreburea
  • zgreburi
  • zgreburise
plural I (noi)
  • zgreburim
(să)
  • zgreburim
  • zgrebuream
  • zgreburirăm
  • zgreburiserăm
  • zgreburisem
a II-a (voi)
  • zgreburiți
(să)
  • zgreburiți
  • zgrebureați
  • zgreburirăți
  • zgreburiserăți
  • zgreburiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgreburesc
(să)
  • zgreburească
  • zgrebureau
  • zgreburi
  • zgreburiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zgribuli, zgribulescverb

  • 1. A tremura și a se strânge, a se ghemui de frig; a se rebegi. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: dârdâi
    • format_quote Se zgribulește. Se îneacă. Tușește. STANCU, D. 309. DLRLC
    • format_quote Pe o floare veștedă de dumitriță, un fluture albastru zgribulea cu aripile lipite, înghețat. C. PETRESCU, S. 241. DLRLC
    • format_quote Cu toate că se desprimăvărase, era vreme mohorîtă, cu cerul de plumb. Oamenii zgribuleau, dar nu se risipeau. REBREANU, R. I 319. DLRLC
    • format_quote Un băiet ca de opt ani, îmbrăcat cu straie nemțești... îmbla zgribulind pe la poartă. CREANGĂ, P. 147. DLRLC
    • format_quote Atîta am zgribulit de frig, de-mi clămpăneau dinții în gură. ȘEZ. IX 150. DLRLC
    • format_quote Auzind iezii mornăitura ursului... s-au zgriburit într-un ungher pe cuptor de frică. SBIERA, P. 204. DLRLC
    • format_quote figurat Subt bolta mohorîtă pămîntul negru se zgribulea pătat cu dese ochiuri de apă tulbure. REBREANU, R. II 10. DLRLC
  • comentariu Sursele mai vechi și exemplele consemnează și sensuri intranzitive. dexonline
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.