3 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZEFIR, (1) zefiri, s. m., (2) zefiruri, s. n. 1. S. m. Vânt slab, călduț, care suflă primăvara dinspre apus; p. gener. vânt cald, plăcut; adiere. 2. S. n. Țesătură ușoară de bumbac mercerizat, de o singură culoare sau cu dungi colorate, din care se confecționează obiecte de lenjerie; (la pl.) diverse sorturi din această țesătură. – Din fr. zéphyr, lat. zephyrus.

zefir [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 193r/3 / V: (îvr) ~fer, zăf~ (Pl: zăfiri), (reg) zemf~ sm / S și: zepf~ / Pl: ~i sm, (înv) ~e, ~uri sn / E: ngr ζέφυρος, lat zephyrus, fr zéphyr] 1 sm sau sn Vânt lin, călduț, care bate primăvara dinspre apus sau dinspre sud. 2 sm sau sn (Poetic; pgn; mpl) Orice vânt lin, răcoros, plăcut Si: adiere (1), boare (2), (rar) aură (1). 3 sn Țesătură subțire de bumbac (mercerizat), utilizată, mai ales, la confecționarea de cămăși bărbătești. 4 sn (Lpl) Sortimente din zefir (3).

zefir s.m., s.n. 1 s.m. (meteor.) Vînt slab, călduț, caracteristic regiunilor de cîmpie, care bate primăvara dinspre S-V. ♦ Gener. Vînt cald, plăcut; adiere. Suflați, răcoritori zefiri, iubită primăvară, Împrăștie-mi mîhnirea (ALEX.). ◊ Fig. Sînt zefiri cu aripi de fiori, Muiate în miros de flori (EMIN.). 2 s.n. (țes.) Țesătură ușoară de bumbac mercerizat, de o singură culoare sau cu dungi colorate, din care se confecționează obiecte de lenjerie. ♦ (la pl.) Diferite sorturi din această țesătură. • pl. m. -i, n. -uri, (înv.) -e. /<fr. zephyr, lat. zephyrus, -i, ngr. ζέφνρος.

ZEFIR, (1) zefiri, s. m., (2) zefiruri, s. n. 1. S. m. Vânt lin, călduț, care suflă primăvara dinspre apus; p. gener. vânt cald, plăcut; adiere. 2. S. n. Țesătură ușoară de bumbac mercerizat, de o singură culoare sau cu dungi colorate, din care se confecționează obiecte de lenjerie; (la pl.) diverse sorturi din această țesătură. – Din fr. zéphyr, lat. zephyrus.

ZEFIR1, zefiri, s. m. Vînt ușor, călduț, care suflă primăvara dinspre apus; p. ext. adiere. Papura, mișcată în trect- căt de zefiri, Nălța mănunchi în aer tremurătoare săbii. TOPÎRCEANU, P. 142. Văd apa ce tremură lin Cum vîntul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu-aripi de fiori Muiate în miros de flori. EMINESCU, O. IV 3. Zăpadă ce se topește acum subt adierea încropită a zefirului primăvăratic. ODOBESCU, S. III 41. ◊ (Personificat) A patra primăvară acuma se grăbește La caru-i să înhame pe zefirii ușori. ALEXANDRESCU, P. 24.

ZEFIR2, zefiruri, s. n. Țesătură ușoară de bumbac mercerizat, de o singură culoare sau cu dungi colorate, din care se fac cămăși bărbătești și alte obiecte de îmbrăcăminte.

ZEFIR1 s. m. Vînt lin, călduț, care suflă primăvara dinspre apus; p. ext. adiere. – Fr. zéphyr (lat. lit. zephyrus).

ZEFIR2, zefiruri, s. n. Țesătură ușoară de bumbac mercerizat, de o singură culoare sau cu dungi colorate; (la pl.) diverse sorturi din această țesătură. – Fr. zéphir, zéphyre.

ZEFIR s.n. Țesătură ușoară de bumbac, întrebuințată la confecționarea cămășilor, a bluzelor etc. [Pl. -ruri, -re. / < fr. zéphyre, cf. lat. zephyrus, gr. zephyros].

ZEFIR s.m. Vînt de apus, călduț, care suflă primăvara; (p. ext.) vînt cald, plăcut; adiere. [Cf. fr. zéphyr, lat. zephyrus, gr. zephyros].

ZEFIR s. n. 1. vânt de apus, călduț, care suflă primăvara; (p. ext.) adiere. 2. țesătură ușoară de bumbac, pentru cămăși, bluze etc. (< fr. zephyr, lat. zephyrus)

ZEFIR2 ~uri n. 1) Pânză fină de bumbac, din care se confecționează în special obiectele de lenjerie. 2) la pl. Varietăți de astfel de țesătură. /<fr. zéphyr, lat. zephyrus

ZEFIR1 ~i m. Vânt ușor de primăvară. /<fr. zéphyr, lat. zephyrus

zefir m. 1. vânt de apus; 2. orice vânt dulce și plăcut: zefirii ce adie cânturi dulci ca un fior; EM.

*zéfir n., pl. inuz. e, ca crivețe, ĭar ca nume de zeŭ e m. (lat. zéphyrus, d. vgr. zéphyros). 1. La ceĭ vechĭ, vînt lin din apus. 2. Azĭ. Boare, abureală, adiere, vînt lin și plăcut. 3. (după fr. zéphyr, greșit acc. zefír). Un fel de pînză de bumbac colorată din care se fac maĭ ales cămășĭ bărbăteștĭ de zi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zefir1 (țesătură) s. n., (sorturi) pl. zefiruri

zefir2 (țesătură) s. n., (sorturi) pl. zefiruri

zefir (țesătură) s. n., (sorturi) pl. zefiruri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZEFIR s. (MET.) adiere, boare, (rar) aură. (~ul mișcă ușor frunzele.)

ZEFIR s. adiere, boare, (rar) aură. (~ mișcă ușor frunzele.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zefir (-ri), s. m. – Boare, briză. – Mr. zefir. Fr. zéphyre, și înainte (sec. XIX), din ngr. ζέφυρος.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Zefir (n.p.)
Zefir nume propriu
nume propriu (I3)
  • Zefir
Intrare: zefir (țesătură)
zefir3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zefir
  • zefirul
  • zefiru‑
plural
  • zefiruri
  • zefirurile
genitiv-dativ singular
  • zefir
  • zefirului
plural
  • zefiruri
  • zefirurilor
vocativ singular
plural
zefir2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
MDN2008
Surse flexiune: Scriban, DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zefir
  • zefirul
  • zefiru‑
plural
  • zefire
  • zefirele
genitiv-dativ singular
  • zefir
  • zefirului
plural
  • zefire
  • zefirelor
vocativ singular
plural
Intrare: zefir (vânt)
zefir1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zefir
  • zefirul
  • zefiru‑
plural
  • zefiri
  • zefirii
genitiv-dativ singular
  • zefir
  • zefirului
plural
  • zefiri
  • zefirilor
vocativ singular
plural
zăfir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zemfir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zefer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zefir, zefirurisubstantiv neutru

  • 1. Țesătură ușoară de bumbac mercerizat, de o singură culoare sau cu dungi colorate, din care se confecționează obiecte de lenjerie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. (la) plural Diverse sorturi din această țesătură. DEX '09 DLRM NODEX
etimologie:

zefir, zefirisubstantiv masculin

  • 1. Vânt slab, călduț, care suflă primăvara dinspre apus. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Papura, mișcată în treacăt de zefiri, Nălța mănunchi în aer tremurătoare săbii. TOPÎRCEANU, P. 142. DLRLC
    • format_quote Văd apa ce tremură lin Cum vîntul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu-aripi de fiori Muiate în miros de flori. EMINESCU, O. IV 3. DLRLC
    • format_quote Zăpadă ce se topește acum subt adierea încropită a zefirului primăvăratic. ODOBESCU, S. III 41. DLRLC
    • format_quote personificat A patra primăvară acuma se grăbește La caru-i să înhame pe zefirii ușori. ALEXANDRESCU, P. 24. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.