2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zbierare sf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 274 / S și: sb~ / Pl: ~rări / E: zbiera] (Înv) 1 Scoatere de sunete puternice de către animale sau păsări, caracteristice speciei Si: răcnire1 (1), strigare, urlare, țipare1, (îrg) răgire, (reg) țiulire (1), zbierat (1), behăire, boncăluire (1), cântare (3), mugire (1), râncăire, râncăluire1. 2 (Ccr) Zbieret (1). 3 Scoatere de sunete puternice (pentru a porni sau a opri o acțiune, sau de durere, de spaimă, de mânie, de bucurie etc.) de către oameni Si: răcnire1, strigare (1), țipare1 (1), urlare, (îvp) toire, (înv) chemare (1), (reg) puhăire2, schițoire, spargere, stricnire2, țipotire1 (1), țipuire (1), țipurire, țivlire, zbierat (3). 4 (Ccr) Zbieret (2).

ZBIERÁ, zbier, vb. I. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate zbierete. 2. (Despre oameni) A striga tare și strident; a țipa, a răcni. ♦ A plânge, a se tângui cu glas tare. – Probabil lat. *exbelare.

ZBIERÁ, zbier, vb. I. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate zbierete. 2. (Despre oameni) A striga tare și strident; a țipa, a răcni. ♦ A plânge, a se tângui cu glas tare. – Probabil lat. *exbelare.

zbiera vi [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 83v/22 / S și: sb~ / Pzi: zbier / E: pbl ml *exbelare, cf belare] 1 (D. animale și păsări) A scoate sunete puternice, caracteristice speciei Si: a rage, a răcni1 (1), a striga, a urla, a țipa1, (îrg) a răgi, (reg) a țiuli (1), a behăi (1), a boncălui (1), a cânta (11), a mugi (1), a râncăi, a râncălui1. 2 (D. oameni) A scoate sunete puternice (pentru a porni sau a opri o acțiune, sau din cauza durerii, spaimei, mâniei etc.) Si: a rage, a răcni1, a striga (1), a țipa1 (1), a urla, (îvp) a toi, (înv) a chema (2), (reg) a puhăi2, a schițoi, a sparge, a stricni2, a țipoti1 (1), a țipui (1), a țipuri, a țivli. 3 (Pop; adesea fig) A jeli (cu glas tare). 4 (Reg; d. oameni, mai ales d. copii) A plânge tare (și cu zgomot).

zbiera vb. I. intr. 1 (despre animale sau păsări) A scoate sunete puternice, caracteristice speciei. Oile ce pasc zbierînd (SIO.). 2 (despre oameni) A striga tare și strident; a țipa, a răcni, a urla. Colonelul a zbierat prin telefon la căpitan (STANCU). ◊ (tr.) În sănătatea mirilor! zbieră Troșca. ♦ Fig. A plînge, a se tîngui cu glas tare. Vai de biata inimioară Ca și lunca geme, zbiară (ALECS.). • prez.ind. zbier. /probabil lat. *exbelare.

ZBIERÁ, zbier, vb. I. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate zbierete. V. rage, behăi, mugi. Mulțămită lui Ion și lui Iftimi, cîntam ca cucoșul, orăcăiam ca broasca, zbieram ca vaca ori ca capra. HOGAȘ, DR. II 46. Auzii zbierînd o gaie, E nădejde s-avem ploaie. MARIAN, O. I 169. Zbiară laurul între hotară Și se aude a noua țară (Tunetul). GOROVEI, C. 371. 2. (Despre oameni) A striga. tare; a țipa, a răcni. Nu zbiera așa la mine, că eu te plesnesc! CARAGIALE, P. 28. Parcă am auzit zbierînd pe Lăcustă. Ce i s-a întîmplai? ALECSANDRI, T. I 431. ◊ Tranz. Un ceas întreg a stat prietena dumitale.:. la telefon, zbierînd cuvinte de dragoste nu știu cui la București. SEBASTIAN, T. 74. Țiganii zbiară că tu ești al lor prooroc. HASDEU, R. V. 59. ♦ A plînge, a se tîngui cu glas tare. (Fig.) Lunca țipă, lunca zbiară Pentr-un pui de căprioară. ALECSANDRI, P. P. 225.

ZBIERÁ, zbier, vb. I. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate zbierete. 2. (Despre oameni) A striga tare și strident; a țipa, a răcni. ♦ A plânge, a se tângui cu glas tare. – Lat *exbelare (= belare).

A ZBIERÁ zbier intranz. 1) (despre unele animale) A scoate sunete stridente caracteristice speciei; a produce zbierete; a mugi; a răcni; a rage. 2) fig. depr. (despre persoane) Emite strigăte violente și prelungi; a rage. 3) (mai ales despre copii) A plânge cu glas tare; a buhăi; a răcni. /<lat. exbelare

sbierà v. 1. a striga tare și neplăcut, vorbind de măgari și de vaci; 2. fam. a striga în gura mare (de mânie, de durere): sbiară ca un îndrăcit. [Lat. *EXBELARE].

zber (est) și zbier (vest), a v. intr. (lat. ex-bélo, -bêlare, îld. simplu bêlare, cl. balare, a behăi: it. belare, fr. bêler, pv. cat. sp. pg. belar. Deși ê se opune la prefacerea luĭ în ĭe, se poate presupune că la noĭ s’a pronunțat cu ĕ, așa cum óvum, s’a pronunțat *ŏvum. Nu e nevoĭe să se recurgă la *ex-verrare [de la vĕrres, vĭer], de unde sp. berrear și pg. berrar, a mugi ca vițelu). Strig, vorbind de măgarĭ și de vițeĭ. Iron. Strig, răcnesc: un orator zbera la tribună.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zbierá (a ~) vb., ind. prez. 3 zbiáră; conj. prez. 3 să zbiére

zbierá vb., ind. prez. 1 sg. zbiér, 3 sg. și pl. zbiáră; conj. prez. 3 sg. și pl. zbiére

zbiera (ind. prez. 3 sg. și pl. zbiară)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZBIERÁ vb. 1. v. striga. 2. a răcni, a striga, a țipa, a urla, (reg.) a țivli, (Transilv.) a puhăi, (Transilv. și Maram.) a țipoti, (fam. fig.) a se sparge. (~ de durere.) 3. v. vocifera. 4. v. răsti. 5. v. mugi.

ZBIERA vb. 1. a striga, a țipa, a urla, (înv. și reg.) a toi, (înv.) a chema. (~ cît îl ținea gura.) 2. a răcni, a striga, a țipa, a urla, (reg.) a țivli, (Transilv.) a puhăi, (Transilv. și Maram.) a țipoti, (fam. fig.) a se sparge. (~ de durere.) 3. a răcni, a striga, a țipa, a urla, a vocifera. (Ia nu mai ~, că te aud!) 4. a răcni, a se răsti, a striga, a țipa, a urla, (pop.) a se oțărî, a se stropși, (înv. și reg.) a se răpști, (reg.) a se răboțoi, a se răcămăți, a se răgădui, a se răscocora, a se războti, (prin Transilv.) a se aspri, (Transilv. și Ban.) a se născocorî, (prin Olt. și Munt.) a se răboli, (înv.) a marecuvînta, (fam.) a se burzului, a se rățoi, a se zborși. (Ce ~ așa la mine?) 5. a mugi, a rage, (înv. și reg.) a rugi, (reg.) a rîncăi, a rîncălui, (Transilv.) a băuni. (Vitele ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sbierá (zbiér, zbierát), vb. – A mugi, a rage, a răcni, a orăcăi. – Var. zbiera. Mr. azghir(are), megl. zber(ari). Lat. *vĕrrāre, de la vĕrres „vier” (Pușcariu 1392; Tiktin; Candrea; Pușcariu, Dacor., I, 414; cf. Corominas, I, 448), cf. sp. berr(e)ar, port. berrar. Este mai puțin probabilă der. din lat. bēlāre (Cipariu, Arhiv., 82; Cihac, I, 244; Philippide, Principii, 39; Pascu, I, 49; Scriban), deși trecerea lui ē › ie nu pare posibilă. Der. sbierat (var. sbierăt, zbieret, zbierăt), s. n. (răcnet); sbierător, adj. (care zbiară); sbierătură, s. f. (țipăt).

ZBIERÁ, zbier, vb. I. ~ (lat. vĕrrāre < vĕrres (verraco); cf. sp. berr(e)ar, port. berrar; mai puțin prob. din lat. *bēlāre întrucât rezultatul ē > ie nu pare posibil)

Intrare: zbierare
zbierare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbierare
  • zbierarea
plural
  • zbierări
  • zbierările
genitiv-dativ singular
  • zbierări
  • zbierării
plural
  • zbierări
  • zbierărilor
vocativ singular
plural
Intrare: zbiera
verb (V30)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zbiera
  • zbierare
  • zbierat
  • zbieratu‑
  • zbierând
  • zbierându‑
singular plural
  • zbia
  • zbierați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zbier
(să)
  • zbier
  • zbieram
  • zbierai
  • zbierasem
a II-a (tu)
  • zbieri
(să)
  • zbieri
  • zbierai
  • zbierași
  • zbieraseși
a III-a (el, ea)
  • zbia
(să)
  • zbiere
  • zbiera
  • zbieră
  • zbierase
plural I (noi)
  • zbierăm
(să)
  • zbierăm
  • zbieram
  • zbierarăm
  • zbieraserăm
  • zbierasem
a II-a (voi)
  • zbierați
(să)
  • zbierați
  • zbierați
  • zbierarăți
  • zbieraserăți
  • zbieraseți
a III-a (ei, ele)
  • zbia
(să)
  • zbiere
  • zbierau
  • zbiera
  • zbieraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zbiera

  • 1. (Despre animale) A scoate zbierete.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: mugi rage răcni 3 exemple
    exemple
    • Mulțămită lui Ion și lui Iftimi, cîntam ca cucoșul, orăcăiam ca broasca, zbieram ca vaca ori ca capra. HOGAȘ, DR. II 46.
      surse: DLRLC
    • Auzii zbierînd o gaie, E nădejde s-avem ploaie. MARIAN, O. I 169.
      surse: DLRLC
    • Zbiară laurul între hotară Și se aude a noua țară (Tunetul). GOROVEI, C. 371.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre oameni) A striga tare și strident.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: rage răcni țipa (striga) 4 exemple
    exemple
    • Nu zbiera așa la mine, că eu te plesnesc! CARAGIALE, P. 28.
      surse: DLRLC
    • Parcă am auzit zbierînd pe Lăcustă. Ce i s-a întîmplat? ALECSANDRI, T. I 431.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Un ceas întreg a stat prietena dumitale.:. la telefon, zbierînd cuvinte de dragoste nu știu cui la București. SEBASTIAN, T. 74.
      surse: DLRLC
    • Țiganii zbiară că tu ești al lor prooroc. HASDEU, R. V. 59.
      surse: DLRLC

etimologie: