2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zaplán sm, a vz zăplan

zaplan s.m. (înv.) Vlăjgan. • pl. -i /etimol. nec.

ZAPLÁN s. m. v. zăplan.

zaplan a. și m. lungan. [Cf. slav. PLANINA, munte: lit. (sdravăn ca un) muntean].

zaplán m. (cp. cu zablăŭ 1 și cu slav. za, dincolo, și planina, munte, adică „de peste munțĭ”). Om înalt și robust (vlăjgan, zdrahon, zaporojan, hojmalăŭ). – În Munt. est. jăplan, la Zanf. (Miriță, XII japlan. – Fem. -ncă, pl. e. V. julan.

ZĂPLÁN, zăplani, s. m. Om înalt și voinic; vlăjgan, lungan. – Et. nec.

zăplan, ~ă smf, a [At: POLIZU / V: zap~, jap~ / Pl: ~i / E: nct] (Fam) 1-2 (Om) înalt și voinic Si: lungan, vlăjgan.

zăplan, -ă s.m., s.f. (fam.) Om înalt și voinic; vlăjgan, lungan. Pretutindeni întîlneau cete-cete de zăplani (GAL.). ◊ (ca epitet, precedînd termenul calificat, de care se leagă prin prep. „de”) Un zăplan de flăcău (GAL.). • pl. -i, -e. /etimol. nec.

ZĂPLÁN, -Ă, zăplani, -e, s. m. și f. Om înalt și voinic; vlăjgan, lungan. – Et. nec.

ZĂPLÁN, zăplani, s. m. Om înalt și voinic; vlăjgan. Plutonierul Zurbagiu, un zăplan roșcovan, spînatic, răspunde la întrebările președintelui. PAS, Z. IV 118. Burtan, un zăplan de flăcău, m-a trecut în luntre pe celălalt mal. GALACTION, O. I 63. – Variantă: zaplán (CARAGIALE, la CADE, GHICA, S. 386) s. m..

ZĂPLÁN, zăplani, s. m. Om înalt și voinic; vlăjgan. [Var.: zaplán s. m.]

ZĂPLÁN ~i m. rar Bărbat înalt și spătos; zdrahon; vlăjgan. /Orig. nec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zăplán (ză-plan) s. m., pl. zăpláni

zăplán s. m. (sil. -plan), pl. zăpláni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZĂPLÁN s. v. găligan, lungan, vlăjgan.

zăplan s. v. GĂLIGAN. LUNGAN. VLĂJGAN.

Intrare: zaplan
zaplan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zăplan
  • silabație: ză-plan info
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăplan
  • zăplanul
  • zăplanu‑
plural
  • zăplani
  • zăplanii
genitiv-dativ singular
  • zăplan
  • zăplanului
plural
  • zăplani
  • zăplanilor
vocativ singular
  • zăplanule
  • zăplane
plural
  • zăplanilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zaplan
  • zaplanul
  • zaplanu‑
plural
  • zaplani
  • zaplanii
genitiv-dativ singular
  • zaplan
  • zaplanului
plural
  • zaplani
  • zaplanilor
vocativ singular
  • zaplanule
  • zaplane
plural
  • zaplanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zăplan zăplană zaplan

  • 1. Om înalt și voinic.
    exemple
    • Plutonierul Zurbagiu, un zăplan roșcovan, spînatic, răspunde la întrebările președintelui. PAS, Z. IV 118.
      surse: DLRLC
    • Burtan, un zăplan de flăcău, m-a trecut în luntre pe celălalt mal. GALACTION, O. I 63.
      surse: DLRLC
  • diferențiere Bărbat înalt și spătos.
    surse: NODEX sinonime: zdrahon

etimologie: