18 definiții pentru zdrahon zdragon


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZDRAHÓN, zdrahoni, s. m. (Pop. și fam.) Om zdravăn, bine legat, voinic. [Var.: zdragón s. m.] – Et. nec.

ZDRAHÓN, zdrahoni, s. m. (Pop. și fam.) Om zdravăn, bine legat, voinic. [Var.: zdragón s. m.] – Et. nec.

zdrahon [At: ALECSANDRI, ap. ȘĂINEANU2 / V: (rar) ~oa sf, (îvr) ~agon / S și: sdrahon / Pl: ~i / E: z- + dragon] 1 sm (Îvr; îf zdragon) Dragon1 (4). 2 sm (Îvr; îf zdragon) Zmeu (3). 3 sm (Îvr; îf zdragon) Balaur (1). 4-5 sm, a (Pfm; pex) (Bărbat) înalt, bine dezvoltat, cu multă putere fizică.

zdrahon s.m. 1 (pop.; fam.) Om zdravăn, bine legat, voinic. Un zdrahon cît un munte înhățase de gît pe un lăutar (SADOV.). ◊ (ca epitet,precedînd termenul calificat, de care se leagă prin prep. „de”) E un zdrahon de femeie. 2 (înv.; în forma „zdragon”) Dragon. ♦ Balaur. • pl. -i. și (înv.) zdragon s.m. /z- + dragon.

ZDRAHÓN ~i m. pop. fam. Bărbat înalt și spătos; vlăjgan. /Orig. nec.

zdrahón m. (din dragon 1 cu pron. rut.; rus. dragún). Est. Zaplan, vlăjgan, om înalt și zdravăn. – Fem. zdrahoancă, pl. e. V. vivandieră.

ZDRAGÓN s. m. v. zdrahon.

ZDRAGÓN s. m. v. zdrahon.

zdragon s.m. v. zdrahon.

sdragon (sdrahon) m. Mold. 1. dragon: eu sunt sdragon AL. 2. fig. sdravăn, puternic. [V. dragon; sensul 2 e o generalizare analogă cu a sinonimului voinic].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zdrahón (pop., fam.) s. m., pl. zdrahóni

zdrahón s. m., pl. zdrahóni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZDRAGÓN s. v. găligan, lungan, vlăjgan.

zdragon s. v. GĂLIGAN. LUNGAN. VLĂJGAN.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZDRAHÓN, zdrahóni, s. m. (Mold.) ~ (din dragon, cu pronunție ucr.)

sdrahón (-ni), s. m. – Găligan, vlăjgan. – Var. zdrahon. De la dragon, cu pronunțarea rut. (Tiktin). În Mold.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zdrahón, zdrahoni, s.m. – Om voinic: „Atunci zic către cel mai zdrahon, Silipuc...” (Bilțiu, 1999: 242; Sârbi). – Et. nec. (DEX); din dragon, cu pronun. ucr. (Tiktin, cf. DER; Șăineanu, Scriban); din z- + dragon (MDA).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

zdrahon, zdrahoni s. m. (pop.) om zdravăn, bine legat, voinic

Intrare: zdrahon
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrahon
  • zdrahonul
  • zdrahonu‑
plural
  • zdrahoni
  • zdrahonii
genitiv-dativ singular
  • zdrahon
  • zdrahonului
plural
  • zdrahoni
  • zdrahonilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdragon
  • zdragonul
  • zdragonu‑
plural
  • zdragoni
  • zdragonii
genitiv-dativ singular
  • zdragon
  • zdragonului
plural
  • zdragoni
  • zdragonilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zdrahon zdrahoancă zdragon

etimologie: