8 intrări

school Articole pe această temă:

33 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÚLPE s. f. v. vulpe.

POÁMĂ, poame, s. f. 1. Rodul comestibil al pomilor fructiferi; p. gener. fruct. ◊ Expr. Poamă acră = persoană urâcioasă, cicălitoare, rea. ♦ Fruct fals cu endocarpul membranos și mezocarpul cărnos, provenit din dezvoltarea și modificarea receptaculului florii. 2. (La pl.) Fructe tăiate felii, uscate la soare sau în cuptoare (speciale) pentru a fi păstrate pentru iarnă. 3. (Reg.; la sg. cu sens colectiv) Struguri. ♦ Stafidă. ♦ Viță-de-vie. ♦ (La pl.) Coacăz. 4. Fig. Persoană lipsită de seriozitate și de caracter; om de nimic, ticălos, derbedeu. ♦ Femeie imorală, ușuratică, stricată. 5. Compuse: (Bot.; reg.) poama-câinelui = a) verigar; b) barba-caprei; poame-de-runc = zmeur; poama-vulpii = a) dalac; b) remf; poama-momiței = vuietoare; poamele-mâței = arăriel; poame-de-pământ = cartof. – Lat. poma.

VÚLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor sălbatic, de mărimea unui câine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust; vulpoaică (Vulpes vulpes).Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu. ◊ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea căutătura vicleană. A tocmi vulpea din pădure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la îndemână). ♦ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoană vicleană, șireată. II. 1. (Reg.) Dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, este obligat să-l dea flăcăilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică. 3. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse; (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-deșertului = fenec. [Var.: húlpe s. f.] – Lat. vulpes.

vulpe sf [At: (a. 1449) DERS / V: hu~ / Pl: ~pi / E: ml vulpes] 1 Mamifer carnivor sălbatic, de mărimea unui câine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust Si: vulpoaică (1) (Vulpes vulpes). 2 (Îc) ~-argintie Specie de vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu. 3 (Îe) A avea ochi de ~ A avea o privire vicleană. 4 (Îe) A tocmi ~a din pădure A negocia un lucru pe care nu îl ai (la îndemână). 5 (Îe) A umbla cu ~a în sac A recurge la procedee incorecte. 6 (Îe) A-i intra ~a în sac A nu mai ști ce să facă pentru a scăpa dintr-o încurcătură. 7 (Îae) A-și pierde cumpătul. 8-9 (Prc) Blana prelucrată a vulpii (1-2). 10 (Fig) Persoană vicleană, ipocrită. 11 (Reg) Dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, trebuie să-l dea flăcăilor din satul miresei. 12 Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică. 13 Ferestruică în acoperișul caselor țărănești prin care iese fumul din pod. 14 (Iht; îc) ~-de-mare Vatos (Raja clavata). 15 (Zlg; îc) ~a-deșertului Fenec2 (Fennecus zerda).

VÚLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor sălbatic, de mărimea unui câine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust; vulpoaică (Vulpes vulpes).Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu. ◊ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea căutătura vicleană. A tocmi vulpea din pădure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la îndemână). ♦ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoană vicleană, șireată. II. 1. (Reg.) Dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, este obligat să-l dea flăcăilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică. 3. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-deșertului = fenec. [Var.: húlpe s. f.] – Din lat. vulpes.

VÚLPE, vulpi, s. f. 1. Mamifer carnivor, de mărimea unui cîine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă; se hrănește cu animale mici și cu păsări (Vulpes vulpes). Vulpea stă lîngă vizuină și nu se îndură să meargă la vînat. GÎRLEANU, L. 18. Vulpile codane, cu blana împlinită de iarnă, sar sprintene încoace și-ncolo. ANGHEL-IOSIF, C. L. 169. Era odată o vulpe, vicleană ca toate vulpile. CREANGĂ, O. A. 295. Merge iarna pe poiană Și-i gătită ca ș-o doamnă (Vulpea). GOROVEI, C. 398. La mîncare lup și la treabă vulpe, se spune despre omul leneș și mîncăcios. Vulpea, cînd n-ajunge la struguri, zice că sînt acri.Expr. A avea ochi de vulpe = a avea căutătura vicleană. A tocmi vulpea din pădure = a negocia un lucru pe care nu-1 ai (la îndemînă). Să nu mai tocmim vulpea din pădure; să nu ne mai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintre mi. BOLLLAC, O. 227. 2. Blană de vulpe (1). [ Curtenii ] în vremea lui Radu Mihnea-voievod... purtau... cabaniță cu jder și cu vulpi. BĂLCESCU, O. I 122. 3. Fig. Persoană vicleană, șireată. Dacă apoi relațiile între cele două partide ar ji fost așa de încordate, se putea să. nu fi simțit nimic vulpea fină care era Iordache Ruset? IORGA, L. I 315. Ce folos că ești frumoasă... Că-mi ești vulpe cam șireată Care-nșală lumea toată. PANN, la CADE. 4. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică. Avusese o vie, numai vulpe... la Dealul Mare. BASSARABESCU, la CADE. Unele gospodine culeg... din speciile care au bobițele mai tari, precum sînt strugurii de poamă, coarnă, verde, mare, vulpe etc. PAMFILE, I. C. 240. 5. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești, prin care iese fumul din pod. 6. Compus: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos. 7. (Regional) Dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, e obligat să-l dea flăcăilor din satul miresei. Dacă... mirele voiește ca atît lui cît și miresei să nu i se întîmple nimica, plătește mai intri fără cea mai mică împotrivire vulpea cerută. MARIAN, NU. 603.- Variantă: húlpe (SADOVEANU, O. A. II 105, PAMFILE, C. 440) s. f.

VÚLPE ~i f. 1) Mamifer sălbatic carnivor, de talie medie, cu blană roșcată, cu botul ascuțit și cu coadă lungă și stufoasă. ◊ ~ argintie vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu. ~ polară vulpe cu blana albicioasă. 2) Blana acestui animal. 3) fig. Persoană șireată, vicleană. 4) dar (bani sau vin) pe care, după obiceiul popular, mirele, din alt sat, îl dă flăcăilor din satul miresei. 4): ~-de-mare pește marin, lung, cu corpul turtit, acoperit cu spini. [G.-D. vulpii] /<lat. vulpes

hulpì v. Mold. a se scurge laptele din boabele grâului din pricina negurilor. [Rostire dialectală pentru vulpì (cf. lupoaie, buruiană ce strică porumbul)].

vulpe f. 1. fiară din genul câinelui cu coada lungă și stufoasă; 2. blana animalului: conteș de vulpe AL.; 3. fig. ființă vicleană (vulpea fiind considerată ca tipul vicleniei); 4. (vulpișoară), varietate de struguri (cari plac mult vulpii). [Lat. VULPES].

vúlpe f. (lat. vŭlpes, it. volpe, pv. volp). Un animal canin sălbatic roșcat care prinde și păsărĭ domestice, car care face și mult bine stîrpind guzganiĭ ș. a. Blana luĭ. Fig. Om foarte șiret: ce vulpe! Mold. Pop. Cinste pe care mirele trebuĭe s’o facă flăcăilor satuluĭ străin din care-șĭ ĭa nevasta. – În Mold. și hulpe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coáda-vúlpii (plantă) s. f. art., g.-d. art. cózii-vúlpii

vúlpe s. f., g.-d. art. vúlpii; pl. vulpi

!vúlpe-de-máre (pește) s. f., g.-d. art. vúlpii-de-máre; pl. vulpi-de-máre

vúlpe s. f., g.-d. art. vúlpii; pl. vulpi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BEȘINA-VÚLPII s. v. gogoașă.

arată toate definițiile

Intrare: vulpi
vulpi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: beșina-vulpii
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beșina-vulpii
plural
  • beșinile-vulpii
genitiv-dativ singular
  • beșinii-vulpii
plural
  • beșinilor-vulpii
vocativ singular
plural
Intrare: boaba-vulpii
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boaba-vulpii
plural
  • boabele-vulpii
genitiv-dativ singular
  • boabei-vulpii
plural
  • boabelor-vulpii
vocativ singular
plural
Intrare: coada-vulpii
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coada-vulpii
plural
genitiv-dativ singular
  • cozii-vulpii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: poama-vulpii
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poama-vulpii
plural
genitiv-dativ singular
  • poamei-vulpii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: vulpe
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vulpe
  • vulpea
plural
  • vulpi
  • vulpile
genitiv-dativ singular
  • vulpi
  • vulpii
plural
  • vulpi
  • vulpilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hulpe
  • hulpea
plural
  • hulpi
  • hulpile
genitiv-dativ singular
  • hulpi
  • hulpii
plural
  • hulpi
  • hulpilor
vocativ singular
plural
Intrare: vulpe-de-mare
vulpe-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vulpe-de-mare
  • vulpea-de-mare
plural
  • vulpi-de-mare
  • vulpile-de-mare
genitiv-dativ singular
  • vulpi-de-mare
  • vulpii-de-mare
plural
  • vulpi-de-mare
  • vulpilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: vulpea-deșertului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vulpea-deșertului
plural
genitiv-dativ singular
  • vulpii-deșertului
plural
vocativ singular
plural

coada-vulpii

  • 1. Plantă erbacee cu frunze lucioase pe partea inferioară, cu flori verzi dispuse în formă de spic, folosită ca furaj (Alopecurus pratensis).
    surse: DEX '09

etimologie:

poama-vulpii botanică regional

etimologie:

vulpe vulpes hulpe

  • 1. Mamifer carnivor sălbatic, de mărimea unui câine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust (Vulpes vulpes).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: vulpoaică diminutive: vulpișoară attach_file 5 exemple
    exemple
    • Vulpea stă lîngă vizuină și nu se îndură să meargă la vînat. GÎRLEANU, L. 18.
      surse: DLRLC
    • Vulpile codane, cu blana împlinită de iarnă, sar sprintene încoace și-ncolo. ANGHEL-IOSIF, C. L. 169.
      surse: DLRLC
    • Era odată o vulpe, vicleană ca toate vulpile. CREANGĂ, O. A. 295.
      surse: DLRLC
    • Merge iarna pe poiană Și-i gătită ca ș-o doamnă (Vulpea). GOROVEI, C. 398.
      surse: DLRLC
    • Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie La mâncare lup și la treabă vulpe, se spune despre omul leneș și mâncăcios.
      surse: DLRLC
    • 1.2. Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 1.3. Vulpe polară = vulpe cu blana albicioasă.
      surse: NODEX
    • 1.4. expresie A avea ochi de vulpe = a avea căutătura vicleană.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.5. expresie A tocmi vulpea din pădure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la îndemână).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Să nu mai tocmim vulpea din pădure; să nu ne mai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintre noi. BOLLLAC, O. 227.
        surse: DLRLC
    • 1.6. Blana acestui animal.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • [Curtenii] în vremea lui Radu Mihnea-voievod... purtau... cabaniță cu jder și cu vulpi. BĂLCESCU, O. I 122.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat Persoană vicleană, șireată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Dacă apoi relațiile între cele două partide ar fi fost așa de încordate, se putea să nu fi simțit nimic vulpea fină care era Iordache Ruset? IORGA, L. I 315.
      surse: DLRLC
    • Ce folos că ești frumoasă... Că-mi ești vulpe cam șireată Care-nșală lumea toată. PANN, la CADE.
      surse: DLRLC
  • 3. regional Dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, este obligat să-l dea flăcăilor din satul miresei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Dacă... mirele voiește ca atît lui cît și miresei să nu i se întîmple nimica, plătește mai întîi fără cea mai mică împotrivire vulpea cerută. MARIAN, NU. 603.
      surse: DLRLC
  • 4. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Avusese o vie, numai vulpe... la Dealul Mare. BASSARABESCU, la CADE.
      surse: DLRLC
    • Unele gospodine culeg... din speciile care au bobițele mai tari, precum sînt strugurii de poamă, coarnă, verde, mare, vulpe etc. PAMFILE, I. C. 240.
      surse: DLRLC
  • 5. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești, prin care iese fumul din pod.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

vulpea-deșertului

etimologie:

vulpe-de-mare

  • 1. ihtiologie Pește marin, lung, cu corpul turtit, acoperit cu spini.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: vatos

etimologie: