2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

voltija vi [At: AR (1829), 952/16 / V: ~igea, ~iza / Pzi: ~jez / E: fr voltiger, it volteggiare] (Înv) 1 (D. acrobați) A executa voltije (1). 2 A pluti în vânt. 3 A flutura (3). 4 (D. insecte, păsări) A zbura de colo-colo. 5 (D. oameni) A se mișca repede dintr-o parte în alta. 6 (Mrn; d. nave) A-și schimba direcția provei.

VOLTIJÁ vb. intr. 1. a zbura de colo-colo. 2. a trece rapid de la un lucru la altul. (< fr. voltiger)

A VOLTIJÁ ~éz tranz. sport (animale de călărie) A încăleca din fugă, fără ajutorul scărilor. /<fr. voltiger

VOLTÍJĂ, voltije, s. f. încălecare și descălecare din fuga calului fără ajutorul scărilor. ♦ Călărie în picioare pe șa. – Din fr. voltige.

volti sf [At: COSTINESCU / V: (înv) ~tigiu, voltij sn / Pl: ~je / E: fr voltige] 1 Execițiu de acrobație pe o coardă. 2 Coardă pe care se execută exerciții de acrobație. 3 Ansamblu de exerciții de gimnastică și acrobație executate pe cal, mai ales în circuri. 4 Ansamblu de figuri acrobatice aeriene executate de un avion.

VOLTÍJĂ, voltije, s. f. Încălecare și descălecare din fuga calului fără ajutorul scărilor. ♦ Călărie în picioare pe șa. – Din fr. voltige.

VOLTÍJĂ, voltije, s. f. (Franțuzism) Încălecare din fuga calului, fără ajutorul scărilor; faptul de a călări în picioare pe șa.

VOLTÍJĂ s.f. Încălecare din fugă a calului, fără ajutorul scărilor; serie de exerciții de suplețe executate pe un cal, cu sau fără scări. [< fr. voltige].

VOLTÍJĂ s. f. 1. serie de exerciții de suplețe din încălecarea din fugă a calului, fără ajutorul scărilor. 2. (în circuri) exerciții la trapezul volant. (< fr. voltige)

VOLTÍJĂ ~e f. 1) Încălecare a calului din fugă, fără ajutorul scărilor. 2) Ansamblu de exerciții de acrobatică executate pe cal. /<fr. voltige

*voltíj n., pl. e și urĭ (fr. voltige, s. f.). Un exercițiŭ de călărie în care un cal legat de funie aleargă în cerc, ĭar cel ce se deprinde la călărie trebuĭe să încalice din fugă apucîndu-se cu mînile de șa.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

voltijá vb., ind. prez. 3 sg. voltijeáză

voltíjă s. f., g.-d. art. voltíjei; pl. voltíje

voltíjă s. f., g.-d. art. voltíjei; pl. voltíje

Intrare: voltija
verb (VT203)
Surse flexiune: NODEX, MDN '08, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • voltija
  • voltijare
  • voltijat
  • voltijatu‑
  • voltijând
  • voltijându‑
singular plural
  • voltijea
  • voltijați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voltijez
(să)
  • voltijez
  • voltijam
  • voltijai
  • voltijasem
a II-a (tu)
  • voltijezi
(să)
  • voltijezi
  • voltijai
  • voltijași
  • voltijaseși
a III-a (el, ea)
  • voltijea
(să)
  • voltijeze
  • voltija
  • voltijă
  • voltijase
plural I (noi)
  • voltijăm
(să)
  • voltijăm
  • voltijam
  • voltijarăm
  • voltijaserăm
  • voltijasem
a II-a (voi)
  • voltijați
(să)
  • voltijați
  • voltijați
  • voltijarăți
  • voltijaserăți
  • voltijaseți
a III-a (ei, ele)
  • voltijea
(să)
  • voltijeze
  • voltijau
  • voltija
  • voltijaseră
Intrare: voltijă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • volti
  • voltija
plural
  • voltije
  • voltijele
genitiv-dativ singular
  • voltije
  • voltijei
plural
  • voltije
  • voltijelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

voltijă

  • 1. Încălecare și descălecare din fuga calului fără ajutorul scărilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Călărie în picioare pe șa.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. (În circuri) Exerciții la trapezul volant.
    surse: MDN '00

etimologie: