volti v vz volta

ELECTRONVOLT, electronvolți, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu energia dobândită de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. – Din fr. électron-volt.^[1]

VOLT-AMPER, volt-amperi, s. m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unui circuit electric de curent alternativ la capetele căruia tensiunea este de un volt și prin care trece un curent de un amper. [Scris și: voltamper] – Din fr. voltampère.

electronvolt sm [At: LTR / Pl: ~lți / E: fr électronvolt] Unitate de măsură a energiei, egală cu energia dobândită de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt.

va² viu [At: JIPESCU, O. 56 / E: ml vadit] (Pfm; îe) Mai ~ 1 Mai așteaptă. 2 Mai este (mult) până acolo. 3 Mai trece vreme până atunci.

va¹ [At: VARLAAM, C. 383₂ / E: pzi 3 sg (formă pop) vrea] Element de compunere care a servit (într-un stadiu vechi al limbii) la formarea unor adverbe (undeva, cândva) sau a unor pronume (cineva, careva), cărora le imprimă o nuanță nehotărâtă.

volt¹ sm [At: PONI, F. 261 / Pl: volți / E: fr volt] (Fiz) Unitate de măsură a tensiunii electromotoare și a diferenței de potențial electric egală cu tensiunea de la capetele unui conductor care, străbătut de un curent de un amper, dezvoltă o putere de un watt.

volta¹ [At: ABC MAR. / E: it volta] 1 i (Plutărit) Termen prin care se dă semnalul către lucrătorii dintr-o echipă ca să rostogolească bușteanul cu ajutorul țapinelor. 2 av (Îe) A da ~ A rostogoli sau a răsturna spre a fi rostogolit un buștean cu ajutorul țapinelor. 3 s (Îlav) De-a ~ De-a rostogolul. 4 i (Mrn) Termen prin care se dă comanda de a se lega o parâmă care să împiedice virarea navei. 5 i (La jocurile de copii) (Auto)comandă pentru săritul de pe o înălțime. 6 av (Îe) A face ~ A pleca repede (învârtindu-se) dintr-un loc. 7 s (Îe) A-și face ~tă A-și lua vânt înainte de a sări sau de a alerga. 8 sf (Muz) Voltă (8).

volta² vt [At: CONTEMP. 1953, nr. 376, 4/3 / V: ~ti, ~tui / Pzi: ~tez / E: ns cfvolta¹] (Plutărit) A rostogoli buștenii cu ajutorul țapinelor.

voltamper sm [At: LTR² / Pl: ~i / E: fr voltampère] (Fiz) Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unui circuit electric de curent alternativ la capetele căruia tensiunea este de un volt¹ și prin care trece un curent de un amper.

voltui v vz volta²

volt s.m. (fiz.) Unitate de măsură a tensiunii electrice, a tensiunii electromotoare și a diferenței de potențial, egală cu tensiunea de la capetele unui conductor, care, fiind străbătut de un curent de un amper, dezvoltă o putere de un watt (V). • pl. volți. /<fr. volt; cf. nm. pr. Alessandro Volta, fizician italian.

volt-amper s.m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unui curent alternativ, egală cu puterea dezvoltată de un curent de un amper sub tensiune alternativă de un volt (VA). • scris și voltamper. pl. -i. /<fr. voltampère.

volta³ vb. I. 1 intr. (mar.) A executa, a face să execute o voltă. 2 tr. (în plutărit; compl. indică bușteni) A rostogoli cu ajutorul țapinelor. • prez.ind. -ez. /<it. voltare, fr. volter.

ELECTRON-VOLT, electron-volți, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu energia dobândită de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. – Din fr. électron-volt.^[1]

VOLTAMPER, voltamperi, s. m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unei circuit electric de curent alternativ la capetele căruia tensiunea este de un volt și prin care trece un curent de un amper. [Scris și: volt-amper] – Din fr. voltampère.

VOLT, volți, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a tensiunii electrice, a tensiunii electromotoare și a diferenței de potențial. Volt pe metru = unitate de măsură a imensității cîmpului electric.

VOLTAMPER, voltamperi, s. m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente.

ELECTRONVOLT s.m. Unitate de energie folosită în fizica nucleară, egală cu energia cîștigată de un electron accelerat cu o diferență de potențial de un volt. [< fr. électronvolt].

VOLT s.m. Unitate de măsură a forței electromotoare, a tensiunii electrice și a diferenței de potențial, corespunzînd tensiunii electrice care, aplicată unui conductor cu rezistență de un ohm, produce un curent de un amper. [< fr. volt, cf. Volta – fizician italian].

VOLTAMPER s.m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unui curent alternativ, egală cu puterea dezvoltată de un curent de un amper sub tensiunea alternativă de un volt. [< fr. voltampère].

ELECTRONVOLT s. m. Unitate de măsură a energiei egală cu energia câștigată de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. (din fr. électron-volt)

VOLT s. m. unitate de măsură a tensiunii electrice, egală cu tensiunea aplicată la capetele unui conductor care, străbătut de un curent de un amper, dezvoltă o putere de un watt. (< fr. volt)

VOLTA² vb. intr. (mar.) a executa, a face să execute o voltă (3). (< it. voltare, fr. volter)

VOLTAMPER s. m. unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unui curent alternativ, egală cu puterea dezvoltată de un curent de un amper sub tensiunea alternativă de un volt. (< fr. voltampère)

electronvolt s. m. (fiz.) Unitate de măsură pentru energie folosită în fizica atomică, egală cu energia dobândită de un electron la o diferență de potențial de un volt ◊ „Acum este însă vorba, după cum relatează China Nouă, de o mașină gigant de câteva zeci de GEV (miliarde de electronvolți).” Sc. 4 III 78 p. 5; v. și 28 VI 77 p. 4 (din fr. électron-volt, engl., rus. electron-volt; PR 1948; FC I 48; DTP, LTR; DEX, DN3)

ELECTRONVOLT ~ți m. Unitate de măsură a energiei electrice egală cu energia dobândită de un electron accelerat la diferența de potențial de un volt. /<fr. électron-volt

VOLT ~ți m. fiz. Unitate de măsură a tensiunii electrice, a forței electromotoare, egală cu tensiunea de la capetele unui conductor cu un curent de un amper, care dezvoltă o putere de un watt. /<fr. volt

electronvolt s. m., pl. electronvolți; simb. eV

volt s. m., pl. volți; simb. V

volt-amper s. m., pl. volt-amperi; simb. VA

+volt-amper reactiv (desp. volt-am-) s. m., pl. volt-amperi reactivi; simb. VAR

!electronvolt s. m., pl. electronvolți; simb. eV

volt s. m., pl. volți; simb. V

volt-amper s. m., pl. volt-amperi; simb. VA

electronvolt s. m., pl. electronvolți; simb. eV

volt s. m., pl. volți; simb. V

volt-amper s. m., pl. volt-amperi; simb. VA

volt-amper

volti subito (expr. it. „întoarce grabnic”), indicație de întoarcere a foii, utilizată în manuscrise sau în partituri* vechi tipărite, aflate la sfârșitul unei pagini unde s-ar putea crede, dintr-un motiv sau altul (o dublă bară (II, 4), o cadență (1)), că se află finalul piesei. De obicei apare abrev. v.s.

eV (METR.), simbol pentru electron-volt.

VA¹ (METR.), simbol pentru voltamper.

volta, voltez v. t., v. i. (cart.) a trișa la jocul de cărți prin procedeul „voltei”.