10 definiții pentru volnicie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOLNICÍE, volnicii, s. f. (Înv.) 1. Libertate, neatârnare, independență, autonomie. 2. Autorizație; încuviințare; (concr.) act scris prin care se acordă un drept, o autorizație. – Volnic + suf. -ie.

VOLNICÍE, volnicii, s. f. (Înv.) 1. Libertate, neatârnare, independență, autonomie. 2. Autorizație; încuviințare; (concr.) act scris prin care se acordă un drept, o autorizație. – Volnic + suf. -ie.

volnicie sf [At: CORESI, EV. 99 / Pl: ~ii / E: volnic + -ie] (Îrg) 1 Libertate de acțiune, de decizie, de gândire de care se bucură cineva. 2 Indulgență. 3 Privilegiu. 4 Independență economică și socială a unei persoane sau clase sociale. 5 Independență a unui stat. 6 (Lpl) Drepturi politice și cetățenești. 7 (Construit cu verbul „a da, ”a avea") Permisiune de a face un lucru Si: autorizație (1), împuternicire. 8 (Ccr; șîs carte de ~ sau de ~cii, ucaz de ~ sau de ~cii) Act scris prin care se acordă un drept, o împuternicire Si: autorizație (2). 9 Abuz (1). 10 Stăpânire. 11 Vitejie (2).

VOLNICÍE, volnicii, s. f. (Învechit și arhaizant) 1. Libertate, autonomie, neatîmare, independență. Din povestirea aceasta respiră o iubire adîncă pentru pămînt și oameni, pentru jertfele credinței și vechea volnicie a unor bărbați neînduplecați. SADOVEANU, E. 218. Va scula pe unul dintre voi, care va așeza pe urmașii voștri în volnicia și puterea lor de mai înainte. RUSSO, S. 148. 2. Autorizație, încuviințare; (concretizat) act scris prin care se acordă un drept, o autorizație. Știa să facă jălbi cu pilde din scriptură, pitace,- volnicii. FILIMON, C. 74. Și pe loc că îmi scria Volnicii Pe la zapcii, Răvășele-n săticele. TEODORESCU, P. P. 601.

VOLNICÍE f. înv. 1) Stare de om volnic; libertate. 2) jur. Act prin care se acordă o permisiune. /volnic + suf. ~ie

volnicie f. 1. voie liberă; 2. autorizație: știa să facă pitace, volnicii FIL.

volnicíe f. (d. volnic). Vechĭ. Starea omuluĭ volnic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

volnicíe (înv.) s. f., art. volnicía, g.-d. art. volnicíei; (autorizații) pl. volnicíi, art. volnicíile

volnicíe s. f., art. volnicía, g.-d. art. volnicíei; (autorizații) pl. volnicíi, art. volnicíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VOLNICÍE s. v. acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, aviz, calitate, capacitate, cădere, competență, consimțământ, consimțire, destoinicie, drept, independență, încuviințare, îndreptățire, îngăduință, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.

volnicie s. v. ACORD. APROBARE. ASENTIMENT. AUTONOMIE. AUTORITATE. AVIZ. CALITATE. CAPACITATE. CĂDERE. COMPETENȚĂ. CONSIMȚĂMÎNT. CONSIMȚIRE. DESTOINICIE. DREPT. INDEPENDENȚĂ. ÎNCUVIINȚARE. ÎNDREPTĂȚIRE. ÎNGĂDUINȚĂ. ÎNVOIALĂ. ÎNVOIRE. LIBERTATE. NEATÎRNARE. PERMISIUNE. PREGĂTIRE. PRICEPERE. SERIOZITATE. SUVERANITATE. VALOARE. VOIE. VOINȚĂ. VREDNICIE. VRERE.

Intrare: volnicie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • volnicie
  • volnicia
plural
  • volnicii
  • volniciile
genitiv-dativ singular
  • volnicii
  • volniciei
plural
  • volnicii
  • volniciilor
vocativ singular
plural

volnicie învechit

  • 1. Stare de om volnic.
    exemple
    • Din povestirea aceasta respiră o iubire adîncă pentru pămînt și oameni, pentru jertfele credinței și vechea volnicie a unor bărbați neînduplecați. SADOVEANU, E. 218.
      surse: DLRLC
    • Va scula pe unul dintre voi, care va așeza pe urmașii voștri în volnicia și puterea lor de mai înainte. RUSSO, S. 148.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. concretizat Act scris prin care se acordă un drept, o autorizație.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Știa să facă jălbi cu pilde din scriptură, pitace, volnicii. FILIMON, C. 74.
        surse: DLRLC
      • Și pe loc că îmi scria Volnicii Pe la zapcii, Răvășele-n săticele. TEODORESCU, P. P. 601.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Volnic + sufix -ie.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX