10 definiții pentru vizor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIZÓR, vizoare, s. n. Dispozitiv la un aparat sau la un instrument optic care permite delimitarea după necesitate a câmpului vizual și a liniei de vizare sau citirea indicațiilor de pe o scară gradată. ♦ Vizetă. ♦ (La pl.) Ochelarii măștilor de gaze. – Din fr. viseur.

VIZÓR, vizoare, s. n. Dispozitiv la un aparat sau la un instrument optic care permite delimitarea după necesitate a câmpului vizual și a liniei de vizare sau citirea indicațiilor de pe o scară gradată. ♦ Vizetă. ♦ (La pl.) Ochelarii măștilor de gaze. – Din fr. viseur.

VIZÓR, vizoare, s. n. Dispozitiv la un aparat sau la un instrument optic, care permite delimitarea după necesitate a cîmpului vizual și a liniei de vizare. Se uitau pe vizoarele cu geam de cobalt. V. ROM. noiembrie 1950, 43. ♦ (Mai ales la pl.) Ochelarii măștilor de gaze.

VIZÓR s.n. (Tehn.) Dispozitiv adaptat la aparatele optice, care permite prinderea în câmpul aparatului a obiectului care trebuie observat. ♦ Tub metalic în care e montat un ochean tronconic sau o mică lentilă și care, fixat în ușile de intrare în apartamente, permite observarea din interior în afară. ♦ (De obicei la pl.) Ochelarii măștilor de gaze. [< fr. viseur].

VIZÓR I. s. n. 1. dispozitiv adaptat la instrumentele sau aparatele optice, care permite prinderea în câmpul aparatului a obiectului de observat. 2. deschizătură mică (circulară) la o ușă pentru a permite cuiva să vadă în exterior sau în interior; vizetă, vizieră (2). II. s. m. (pl.) ochelarii măștilor de gaze. (< fr. viseur)

VIZÓR ~oáre n. 1) Piesă (la unele aparate optice) care permite orientarea cu precizie spre obiectul care trebuie observat. 3) Dispozitiv optic circular de dimensiuni mici, montat într-o ușă pentru a permite să se vadă din interior spre exterior; vizetă; vizieră. /<fr. viseur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vizór s. n., pl. vizoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VIZOR s. vizetă, vizieră. (Se uită prin ~ ușii.)

Intrare: vizor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vizor
  • vizorul
  • vizoru‑
plural
  • vizoare
  • vizoarele
genitiv-dativ singular
  • vizor
  • vizorului
plural
  • vizoare
  • vizoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vizor

  • 1. Dispozitiv la un aparat sau la un instrument optic care permite delimitarea după necesitate a câmpului vizual și a liniei de vizare sau citirea indicațiilor de pe o scară gradată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Se uitau pe vizoarele cu geam de cobalt. V. ROM. noiembrie 1950, 43.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Tub metalic în care e montat un ochean tronconic sau o mică lentilă și care, fixat în ușile de intrare în apartamente, permite observarea din interior în afară.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 sinonime: vizetă vizieră
    • 1.2. (la) plural Ochelarii măștilor de gaze.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: