12 definiții pentru vinderel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VINDERÉL, vinderei, s. m. (Ornit.; reg.) Vindereu. – Vinder[eu] + suf. -el.

VINDERÉL, vinderei, s. m. (Ornit.; reg.) Vindereu. – Vinder[eu] + suf. -el.

vinderel s.m. (ornit.; reg.) Vindereu (Falco tinnunculus și Falco vesperinus). • pl. -ei. /vinder[eu] + -el.

VINDERÉL, vinderei, s. m. (Ornit.; regional) Vindereu.

vindereu sm [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~el, (reg) ven~, ventireu, ~rău, ~dirău, ~direl, ~direu, vipde~ / Pl: ~ei / E: ns cf mg vandoról, vándor] 1 (Șîc ~el-roșu, ~el-de-turnuri) Pasăre răpitoare, de zi, din familia falconidelor, cu capul și gâtul de culoare cenușie cu pete negre, cu spatele roșu-cărămiziu și cu partea ventrală de culoare deschisă, pătată cu negru, care are un zbor caracteristic ce-i permite să rămână nemișcată, lovind aerul cu bătăi scurte și repezi din aripi Si: vânturel1 (4), (reg) marinică, veringhel (Falco tinnunculus tinnunculus). 2 (Șîc ~el-cu-picioare-roșii, ~el-de-seară) Pasăre răpitoare, de zi, din familia falconidelor, cu capul și spatele cenușii și cu pântecele ruginiu Si: vânturel1 (5), șoimuleț-de-seară (Falco vespertinus vespertinus). 3 (Șîc ~el-mic, ~el-cu-ghiare galbene) Pasăre răpitoare, de zi, din familia falconidelor, cu spatele de culoare roșie-cărămizie și cu penajul ventral gălbui Si: vânturel1(7)-mic (Falco naumanni naumanni). 4 Pasăre răpitoare, de zi, din familia falconidelor, cu capul, gâtul și spatele albastre-cenușii cu dungi negre și cu pântecele galben-roșcat cu pete brune Si: șoim, erete-de-iarnă, șoimuleț-pitic, gaia-găinilor (Falco columbarius aesalon). 5 Pasăre răpitoare, de zi, din familia falconidelor, cu capul și gâtul negre, cu spatele cenușiu-albăstrui și cu partea ventrală alburie cu numeroase dungi transversale Si: șoim (Falco peregrinus peregrinus).

vindereu s.m. (ornit.) Numele a două specii de șoimi mici (Falco tinnunculus și Falco vesperinus); vinderel. • pl. -ei. și vindireu s.m. /cf. magh. vándor, vándor[sólyom].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vinderél s. m., pl. vinderéi, art. vinderéii

*vinderéu/vinderél s. m., art. vinderéul/vinderélul; pl. vinderéi, art. vinderéii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VINDERÉL s. v. vindereu, vânturel.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

vinderél, (vinder, vindereu), s.m. – (ornit.) Șoim (Falco aesalon). ♦ (top.) Vinderel, lac periglaciar situat în Parcul Național Munții Maramureșului, în șaua dintre vf. Farcău și vf. Mihailec, la 1.615 m altitudine; are o lungime de 155 m, lățimea de 85 m și adâncimea maximă de 5,5 m (Decei, 1981: 37-39; v. și Timur, 2007, 2007: 93). – Din vindereu [< magh. vándor(sólyom) „șoim călător”] + suf. -el (Șăineanu; Cihac, Galdi, cf. DER; DEX, MDA).

vinderél, (vinder, vindereu), s.m. – (ornit.) Șoim (Falco aesalon). Vinderel, lac glaciar în M-ții Maramureșului, sub vf. Mihailec, la 1690 m. – Din magh. vándor (sólyom) „șoim călător” (Cihac cf. DER).

Intrare: vinderel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vinderel
  • vinderelul
  • vinderelu‑
plural
  • vinderei
  • vindereii
genitiv-dativ singular
  • vinderel
  • vinderelului
plural
  • vinderei
  • vindereilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vinderel

etimologie:

  • Vinder[eu] + sufix -el.
    surse: DEX '98 DEX '09