vinderel s.m. (ornit.; reg.) Vindereu (Falco tinnunculus și Falco vesperinus). • pl. -ei. /vinder[eu] + -el.

VINDEREL, vinderei, s. m. (Ornit.; regional) Vindereu.

!vinderel (pop.) s. m., pl. vinderei, art. vindereii

vinderel s. m., pl. vinderei, art. vindereii

VINDEREL s. v. vindereu, vânturel.

vinderel s. v. VINDEREU. VÎNTUREL.

vinderél, vinderei, (vinder, vindereu), s.m. Șoim (Falco aesalon). ■ (top.) Vinderel, lac periglaciar în Parcul Național Munții Maramureșului, în șaua dintre vf. Farcău și vf. Mihailec, la 1.615 m altitudine. – Din vindereu + suf. -el (Șăineanu; DEX, MDA).

vinderel, (vinder, vindereu), s.m. – (ornit.) Șoim (Falco aesalon). ♦ (top.) Vinderel, lac periglaciar situat în Parcul Național Munții Maramureșului, în șaua dintre vf. Farcău și vf. Mihailec, la 1.615 m altitudine; are o lungime de 155 m, lățimea de 85 m și adâncimea maximă de 5,5 m (Decei, 1981: 37-39; v. și Timur, 2007, 2007: 93). – Din vindereu [< magh. vándor(sólyom) „șoim călător”] + suf. -el (Șăineanu; Cihac, Galdi, cf. DER; DEX, MDA).

vinderel, (vinder, vindereu), s.m. – (ornit.) Șoim (Falco aesalon). Vinderel, lac glaciar în M-ții Maramureșului, sub vf. Mihailec, la 1690 m. – Din magh. vándor (sólyom) „șoim călător” (Cihac cf. DER).