2 intrări

32 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIEZURE, viezuri, s. m. Mamifer omnivor cu trupul greoi, acoperit cu peri lungi și aspri de culoare cenușie, cu două dungi negre, cu picioarele scurte, cu capul lunguieț, având un fel de rât asemănător cu al porcului; bursuc (Meles meles).Cf. alb. vjedhullë.

viezure sm [At: (a. 1492), cf MIHĂILĂ, D. 174 / V: (reg) ~erz~, ~zine, ~zire, ~une, ~ună (Pl: ~une) sf, viezur, ~ră sf, / Pl: ~ri, (reg) ~ sf / E: cuvânt de origine traco-dacă cf alb vjedhullë] 1 Mamifer omnivor din familia mustelidelor, cu trupul greoi, acoperit cu o blană deasă și aspră de culoare cenușie-deschisă, cu două dungi negre, de o parte și de alta a capului, cu gâtul gros, cu capul lunguieț și cu botul ascuțit asemănător cu râtul porcului, cu gheare puternice la picioarele anterioare, cu care își sapă vizuini Si: bursuc, (reg) mălăișcă (Meles meles). 2 (Reg; îe) A-i roade (cuiva) ~a mințile A ajunge într-o stare de confuzie.

viezure s.m. (zool.) Mamifer omnivor, din familia mustelidelor, răspîndit în Europa și în Asia, cu trapul greoi, acoperit cu peri lungi și aspri, de culoare cenușie, cu două dungi negre, de o parte și de alta a capului, de la nas pînă la urechi, cu picioarele scurte, cu capul lunguieț, avînd un fel de rît asemănător cu al porcului (Meles meles); bursuc. ◊ Compar. (cu aluzie mai ales la vioiciunea animalului sau la obiceiul acestuia de a-și petrece o mare parte a timpului în vizuină) Intra în odaia lui și stătea acolo ca un viezure (CA. PETR.). • pl. -i. și viezur s.m., viezură s.f. /cuv. autoh.; cf. alb. vjedhullë.

VIEZURE, viezuri, s. m. Mamifer carnivor cu trupul greoi, acoperit cu peri lungi și aspri de culoare cenușie, cu două dungi negre, cu picioarele scurte, cu capul lunguieț, având un fel de rât asemănător cu al porcului; bursuc (Meles meles).Cf. alb. vjedhullë.

VIEZURE, viezuri, s. m. Mamifer din ordinul carnivorelor, cu trupul greoi, acoperit cu peri lungi și aspri, cu picioarele scurte, cu capul lungăreț, cu un rît asemănător cu al porcului (Meles meles); bursuc. Ca un viezure îți răsucea capul – o clipă n-avea astîmpăr. VLAHUȚĂ, O. A. 380. Viezurii cu perii suri, lungi și drepți ca țepele. ODOBESCU, S. III 185.

VIEZURE ~i m. Mamifer carnivor cu trupul greoi, cu picioare scurte și cu bot lunguieț; bursuc. [Sil. vie-] /Cuv. autoht.

viezure m. Zool. bursuc. [Albanez VIÈDHULĂ, lit. hoț (bursucul trece drept fur de grâne)].

vĭézure m. (vgerm. wisula, ol. wezel, ngerm. wiesel, nevăstuĭcă, de unde și bret. bieuze, castor. D. rom. vine alb. vĭédhulĭă, vĭezure. Cp. cu mazăre și brusture. V. vizuină). Vest. Bursuc, un animal sălbatic plantigrad foarte puturos, maĭ mare și maĭ îndesat de cît dihoru, cu care se înrudește (meles taxus). Ochĭ de vĭezure, ochĭ micĭ și șirețĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

viezure (desp. vie-) s. m., pl. viezuri

viezure (vie-) s. m., pl. viezuri

viezure s. m. (sil. vie-), pl. viezuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VIEZURE s. (ZOOL.; Meles meles) bursuc.

VIEZURE s. (ZOOL.; Meles meles) bursuc.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

viezure (-ri), s. m. – Bursuc (Meles taxus). – Var. (v)iezur(e), (v)iezură, Trans. (v)iezune, (v)iezine. Origine incertă. Pare legat de sl. jazvrŭ „de arici” (Cihac, II, 455), cf. sb. javazac „viezure”. V este greu de explicat, dar. cf. (v)iroagă, viclean. Der. de la un dacic *viedula (Hasdeu, Col. lui Traian, 1877, 579) sau din alb. vjedhuljë (Tiktin; Rosetti, II, 124; cf. Philippide, II, 741) nu par convingătoare. Alb. este neîndoielnic același cuvînt, dar apare mai sigură der. sa din rom.Der. vizuină (var. viezuină, ghizuină, iezuină, vizunie, ghizunie, Banat viezurină, viezurime), s. f. (ascunzătoare, adăpost), din sb. jazvina „vizuină de bursuc” (Cihac, II, 455; Conev 39) contaminat cu viezure; vizuini, vb. refl. (Banat, a se refugia în vizuină).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

VIÉZURE, Ivan (16 B II 334); < subst.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

viezure, viezuri s. m. (prst.) solist vocal sau instrumentist angajat ca animator într-un bordel.

Intrare: viezure
  • silabație: vie-zu-re info
substantiv masculin (M45)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viezure
  • viezurele
plural
  • viezuri
  • viezurii
genitiv-dativ singular
  • viezure
  • viezurelui
plural
  • viezuri
  • viezurilor
vocativ singular
plural
iezine
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vierzure
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vezuin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
iezune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
iezure
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
iezire2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M45)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iezire
  • iezirele
plural
  • ieziri
  • iezirii
genitiv-dativ singular
  • iezire
  • iezirelui
plural
  • ieziri
  • iezirilor
vocativ singular
plural
viezine
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
viezire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
viezună
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
viezune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
viezur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
viezură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Viezure
Viezure nume propriu
nume propriu (I3)
  • Viezure
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

viezure, viezurisubstantiv masculin

  • 1. Mamifer omnivor cu trupul greoi, acoperit cu peri lungi și aspri de culoare cenușie, cu două dungi negre, cu picioarele scurte, cu capul lunguieț, având un fel de rât asemănător cu al porcului (Meles meles). DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: bursuc
    • format_quote Ca un viezure își răsucea capul – o clipă n-avea astîmpăr. VLAHUȚĂ, O. A. 380. DLRLC
    • format_quote Viezurii cu perii suri, lungi și drepți ca țepele. ODOBESCU, S. III 185. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.