10 definiții pentru vernis


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VERNÍS s. n. 1. Soluție formată din rășini (naturale sau artificiale) și dintr-un solvent, care, aplicată pe anumite obiecte, formează la uscare un strat neted și lucios, cu rol ornamental sau protector; p. ext. lac. ◊ Vernis moale = tehnică a gravurii prin care se realizează aspectul desenului în creion. 2. Fig. Ceea ce dă un aspect sau o culoare favorabilă cuiva sau la ceva. [Pr.: verní] – Din fr. vernis.

VERNÍS s. n. 1. Soluție formată din rășini (naturale sau artificiale) și dintr-un solvent, care, aplicată pe anumite obiecte, formează la uscare un strat neted și lucios, cu rol ornamental sau protector; p. ext. lac. ◊ Vernis moale = tehnică a gravurii prin care se realizează aspectul desenului în creion. 2. Fig. Ceea ce dă un aspect sau o culoare favorabilă cuiva sau la ceva. [Pr.: verni] – Din fr. vernis.

VERNÍS s. n. Soluție incoloră (sau colorată cu coloranți) a unor substanțe rășinoase sau bituminoase, care, aplicată într-un strat subțire pe anumite obiecte, formează un strat ornamental sau protector.

VERNÍS s.n. 1. Soluție colorată obținută din rășinoase, care se aplică pe obiecte pentru a le da lustru; strat protector sau ornamental. 2. Smalț, email. 3. (Arte) Tehnică în gravură, constând în a da gravurilor un aspect asemănător cu cel al desenului în creion. 4. (Fig.) Ceea ce dă o culoare sau un aspect favorabil cuiva sau la ceva. [< fr. vernis].

VERNÍS [VERNI] s. n. 1. soluție colorată obținută din rășinoase, care se aplică pe obiecte pentru a le da lustru; strat protector sau ornamental. 2. smalț, email. 3. tehnică în gavură, în a da gravurilor un aspect asemănător cu cel al desenului în creion. 4. (fig.) ceea ce dă o culoare, un aspect favorabil cuiva sau la ceva. (< fr. vernis)

VÉRNIS n. 1) Substanță rășinoasă cu care se acoperă diferite obiecte în scop protector sau decorativ. ~ sintetic. 2) fig. Lustru superficial care produce o impresie înșelătoare; spoială; pospăială; poleială. /<fr. vernis


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vernís (fr.) (soluție colorată) [is pron. i] s. n.

vernís s. n. [-nis pron. fr. -ni]


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VERNÍS s. lac, (înv.) vernichiu. (~ pentru mobile.)

VERNIS s. lac, (înv.) vernichiu. (~ pentru mobile.)

Intrare: vernis
  • pronunție: verni
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vernis
  • vernisul
  • vernisu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • vernis
  • vernisului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vernis

  • 1. Soluție formată din rășini (naturale sau artificiale) și dintr-un solvent, care, aplicată pe anumite obiecte, formează la uscare un strat neted și lucios, cu rol ornamental sau protector.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Vernis moale = tehnică a gravurii prin care se realizează aspectul desenului în creion.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • surse: DN
  • 3. figurat Ceea ce dă un aspect sau o culoare favorabilă cuiva sau la ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN NODEX sinonime: poleială pospăială spoială

etimologie: