3 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂJ interj. Cuvânt care imită zgomotul caracteristic produs de vânt, de curgerea năvalnică a unei ape, de mișcarea unui corp care străbate cu viteză un spațiu etc. – Onomatopee.

VÂJ interj. Cuvânt care imită zgomotul caracteristic produs de vânt, de curgerea năvalnică a unei ape, de mișcarea unui corp care străbate cu viteză un spațiu etc. – Onomatopee.

VÂJ1 interj. Cuvânt care imită zgomotul caracteristic produs de vâjâitul vântului, de curgerea năvalnică a unei ape sau de mișcarea unui corp care străbate cu viteză aerul. – Onomatopee.

VÂJ2, vâji, s. m. (Reg.) Om bătrân, moșneag, ghiuj. – Ucr. viži.

VÂJ interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de vânt, de curgerea năvalnică a unui lichid, de un corp care străbate cu viteză aerul). /Onomat.

vâj! int. ce imită sunetul valurilor sau al vântului în mișcare. [Onomatopee].

vâj a. Tr. bătrân. [Cf. ghiuj].

vâj, vâji, s.m. – (reg.) Bătrân, moș, moșneag. – Cf. ghiuj (cf. alb. gjysh „bunic”) (Scriban, Șăineanu, MDA).

VÎJ2, vîji, s. m. (Regional) Om bătrîn; moșneag, ghiuj. Fost-au vîji și babe-n sat, Pre aceia să-i fi luat. MARIAN, Î. 281. A dat de un vîj bătrîn, dar bătrîn nu glumă, alb la păr și la barbă ca o oaie bălaie. RETEGANUL, P. V 36.

VÎJ1 interj. (Adesea repetat sau cu prelungirea consoanei finale) Onomatopee care redă zgomotul produs de suflarea vijelioasă a vîntuiui, de curgerea năvalnică a unei ape sau de mișcarea unui corp care taie aerul cu viteză. Vîj, vîj prin păiuș, Țanc, țanc prin copaci. (Coasa). ȘEZ. IV 84.

ghĭuj m. (cp. cu alb. ghĭuș, bunic). Iron. Ghijoĭ, bătrîn hodorogit. – Și ghĭoj, ghijoĭ și ghijog. În Trans. vîj (Rebr. 2, 90) și vîjoĭ.

2) vîj interj. care arată huĭetu unuĭ vînt puternic pintre trestiĭ, ranurĭ, frînghiĭ de corabie ș. a. V. vîjîĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VÂJ s. v. bătrân, moș, moșneag.

vîj s. v. BĂTRÎN. MOȘ. MOȘNEAG.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vîj interj. – Imită șuierătura vîntului. Creație expresivă, cf. bîz, fîș etc. – Der. vîjii (var. vîjîi și der. săi), vb. (a șuiera, a urla; a trosni; a vibra; a țiui); vîjîială (var. vîjîitură), s. f. (șuierat, urlat); vîjîitor, adj. (care vîjîie, țiuie); vîjîitoare, s. f. (zbîrnîitoare, țiuitoare; Arg., cravată); vîjoi, s. n. (șuvoi), în Trans.; vîjîit, s. n. (vîjîire, țiuit). – Cf. vijelie.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

vâj, s.m. – Bătrân, moș, moșneag. (Nu are echivalent feminin). – Cf. ghiuj (cf. alb. gjysh) (MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

VÎJ subst. « bătrîn » în Năsăud (com. Cristurean). 1. (Paș). 2. Vîjeu (ib.). 3. Cf. și Vij.

arată toate definițiile

Intrare: Vâj
nume propriu (I3)
  • Vâj
Intrare: vâj (bătrân)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vâj
  • vâjul
  • vâju‑
plural
  • vâji
  • vâjii
genitiv-dativ singular
  • vâj
  • vâjului
plural
  • vâji
  • vâjilor
vocativ singular
  • vâjule
  • vâje
plural
  • vâjilor
Intrare: vâj (interj.)
vâj2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • vâj
vâj-vâj interjecție
interjecție (I10)
  • vâj-vâj
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vâj (bătrân)

  • 1. regional Om bătrân.
    exemple
    • Fost-au vîji și babe-n sat, Pre aceia să-i fi luat. MARIAN, Î. 281.
      surse: DLRLC
    • A dat de un vîj bătrîn, dar bătrîn nu glumă, alb la păr și la barbă ca o oaie bălaie. RETEGANUL, P. V 36.
      surse: DLRLC

etimologie:

vâj (interj.) vâj-vâj

  • 1. Cuvânt care imită zgomotul caracteristic produs de vânt, de curgerea năvalnică a unei ape, de mișcarea unui corp care străbate cu viteză un spațiu etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Vîj, vîj prin păiuș, Țanc, țanc prin copaci. (Coasa). ȘEZ. IV 84.
      surse: DLRLC

etimologie: