17 definiții pentru urzeală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URZEALĂ, urzeli, s. f. 1. Ansamblul firelor textile paralele montate în războiul de țesut, printre care se trece firul de bătătură pentru a se obține țesătura. 2. Fig. (Rar) Alcătuire, conformație, structură. 3. Fig. Intrigă, uneltire, complot. – Urzi + suf. -eală.

urzeală sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) or~ (Pl: orzele) / Pl: ~eli și (rar) ~ele / E: urzi1 + -eală] 1 Fibre textile de calitate superioară, folosite pentru urzit1. 2 Ansamblul firelor textile montate în paralel pe sulul dinapoi al războiului de țesut și printre care, în timpul țesutului, se petrece, cu suveica, firul de bătătură Si: (reg) oajdă1. 3 Alcătuire1 (1). 4 Intrigă. 5 Hotărâre dinainte a sorții cuiva Si: urseală (1).

URZEALĂ, urzeli, s. f. 1. Ansamblul firelor textile paralele montate în războiul de țesut, printre care se petrece firul de bătătură pentru a se obține țesătura. 2. Fig. (Rar) Alcătuire, conformație, structură. 3. Fig. Intrigă, uneltire, complot. – Urzi + suf. -eală.

URZEALĂ, urzeli, s. f. 1. Ansamblul firelor textile montate în război, printre care se petrece firul de bătătură pentru a țese. Simina, fată harnică, se sculase des-de-dimineață, căci avea urzeală-n război, și la război hărnicia se măsoară cu cotul. SLAVICI, O. I 223. Surtucul lui... era mai mult urzeală decît bătătură. EMINESCU, N. 42. Covor de mătase, cu urzeala-n șase. TEODORESCU, P. P. 85. ◊ Fig. Grigore Vîrnav privi a doua oară prin urzeala florilor de gheață. GALAN, Z. R. 174. 2. Fig. (Rar) Alcătuire, conformație, structură.[Galileu] a dovedit... că toată urzeala lumii este întemeiată pe o neîntreruptă mișcare. ODOBESCU, S. III 319. 3. Fig. Intrigă, uneltire, conspirație, complot. Nebunul nu lucrase numai de capul lui... la mijloc fusese o urzeală. PAS, L. I 241.

URZEALĂ ~eli f. 1) v. A URZI. 2) Totalitate a firelor întinse în lungime pe războiul de țesut, printre care se trec transversal firele de bătătură pentru a obține țesătura. 3) fig. rar (despre opere de artă) Fel de aranjare a elementelor componente; compoziție; țesătură. 4) Acțiune reprobabilă pusă la cale în taină pentru a stârni vrajbă sau a zădărnici ceva; intrigă. [G.-D. urzelii] /a urzi + suf. ~eală

urzeală f. firele de tort, trebuincioase pentru a face bătătura pânzei.

urzeálă f., pl. elĭ. Teară, firele pe care se îndeasă bătătura pînzeĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

urzea s. f., g.-d. art. urzelii; pl. urzeli

urzea s. f., g.-d. art. urzelii; pl. urzeli

urzea s. f., g.-d. art. urzelii; pl. urzeli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

URZEA s. 1. textură, țesătură. (O stofă cu ~ deasă.) 2. (reg.) teară. (~ unei țesături.)

URZEA s. v. alcătuire, complot, compoziție, conjurație, conspirație, economie, intrigă, mașinație, organizare, organizație, structură, uneltire.

URZEA s. 1. textură, țesătură. (O stofă cu ~ deasă.) 2. (reg.) teară. (~ unei țesături.)

urzea s. v. ALCĂTUIRE. COMPLOT. COMPOZIȚIE. CONJURAȚIE. CONSPIRAȚIE. ECONOMIE. INTRIGĂ. MAȘINAȚIE. ORGANIZARE. ORGANIZAȚIE. STRUCTURĂ. UNELTIRE.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

urzeală, urzeli, s.f. – Totalitatea firelor urzite întinse pe stavilele războiului de țesut; teară, urzală de teară (Rozavlea) sau urzâtură (Berbești) (ALRRM, 1971: 511). – Din urzi + suf. -eală (DEX, MDA).

urzeală, urzeli, s.f. – Totalitatea firelor urzite întinse pe stavilele războiului de țesut; teară, urzală de teară (atestat în Rozavlea) sau urzâtură (Berbești) (ALR 1971: 511). – Din urzi + -ală.

Intrare: urzeală
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urzea
  • urzeala
plural
  • urzeli
  • urzelile
genitiv-dativ singular
  • urzeli
  • urzelii
plural
  • urzeli
  • urzelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urzea, urzelisubstantiv feminin

  • 1. Ansamblul firelor textile paralele montate în războiul de țesut, printre care se trece firul de bătătură pentru a se obține țesătura. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Simina, fată harnică, se sculase des-de-dimineață, căci avea urzeală-n război, și la război hărnicia se măsoară cu cotul. SLAVICI, O. I 223. DLRLC
    • format_quote Surtucul lui... era mai mult urzeală decît bătătură. EMINESCU, N. 42. DLRLC
    • format_quote Covor de mătase, cu urzeala-n șase. TEODORESCU, P. P. 85. DLRLC
    • format_quote figurat Grigore Vîrnav privi a doua oară prin urzeala florilor de gheață. GALAN, Z. R. 174. DLRLC
  • 2. figurat rar Fel de aranjare a elementelor componente. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote [Galileu] a dovedit... că toată urzeala lumii este întemeiată pe o neîntreruptă mișcare. ODOBESCU, S. III 319. DLRLC
  • 3. figurat Acțiune reprobabilă pusă la cale în taină pentru a stârni vrajbă sau a zădărnici ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Nebunul nu lucrase numai de capul lui... la mijloc fusese o urzeală. PAS, L. I 241. DLRLC
etimologie:
  • Urzi + sufix -eală. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii