28 de definiții pentru uniune (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNIÚNE, uniuni, s. f. 1. Organizație constituită prin asocierea mai multor unități economice, fundații, sindicate, partide politice etc. 2. Nume generic pentru diverse organizații politice, economice, obștești etc. ◊ Uniunea Europeană = organizație internațională care integrează economic un număr de 27 de țări din Europa. 3. Unire a unor provincii sau state într-un singur stat; p. ext. stat astfel rezultat. [Pr.: -ni-u-] – Din lat. unio, -onis, fr. union.

uniune sf [At: STAMATI, D. / P: ~ni~u~ / Pl: ~ni / E: lat unio, -onis, fr union] 1 Legătură, înțelegere între două sau mai multe persoane, grupuri, societăți, clase etc. pentru apărarea unor interese, pentru revendicarea unor drepturi comune, pentru realizarea unor scopuri comune etc. 2 (Pex) Grupare formată pe baza unei uniuni (1) (de interese). 3 (Îs) ~ internațională Denumire dată unor organizații internaționale, guvernamentale, înființate între state cu scopul cooperării în domeniul tehnic și administrativ. 4 (Îs) ~ personală Asociație între state, legate între ele prin persoana șefului de stat, dar păstrându-și fiecare organizarea și calitatea de subiect distinct de drept internațional. 5 Legătură, unire între două sau mai multe lucruri pentru a forma o unitate. 6 Unire (1) a unor provincii sau state într-un singur stat. 7 (Pex) Stat constituit prin unirea unor provincii sau state. 8 Legătură (stabilită prin căsătorie) între un bărbat și o femeie Si: unire (7).

UNIÚNE, uniuni, s. f. 1. Legătură între două sau mai multe persoane, grupuri, societăți, clase etc. pentru apărarea unor interese, pentru revendicarea unor drepturi comune, pentru realizarea unor scopuri comune etc. 2. Nume generic pentru diverse organizații politice, economice, obștești etc. 3. Unire a unor provincii sau state într-un singur stat; p. ext. stat astfel rezultat. [Pr.: -ni-u-] – Din lat. unio, -onis, fr. union.

UNIÚNE, uniuni, s. f. 1. Legătură între două sau mai multe persoane, grupuri, societăți, clase etc. pentru apărarea unor interese sau revendicarea unor drepturi comune; alianță, unire. O uniune largă de luptă în vederea salvării umanității. SAHIA, U.R.S.S. 168. ♦ Formă de organizare a unui stat, rezultată din asocierea mai multor state care se bucură fiecare în parte de o anumită autonomie, fiind însă toate subordonate organului superior de conducere. 2. (Învechit) Faptul de a se uni; unire (a unor provincii sau state mai mici într-un singur stat). Să lucre pe lîngă cabinetele și popoarele europeene pentru uniunea ambelor Principate într-un singur stat. GHICA, A. 710.

UNIÚNE s.f. 1. Unire a mai multor organizații, grupuri sociale etc. făcută pe baza unor convenții pentru apărarea unor interese comune sau pentru revendicarea unor drepturi comune; asociație, alianță, confederație. 2. Asocierea mai multor provincii sau state într-unul singur. [Pron. -ni-u-. / cf. fr. union, it. unione, lat. unio].

UNIÚNE s. f. 1. unire a mai multor organizații, grupuri sociale etc. pe baza unor convenții pentru apărarea unor interese sau revendicarea unor drepturi comune; asociație, alianță, confederație. 2. asociere a mai multor provincii sau state într-unul singur. (< fr. union, lat. unio)

UNIÚNE ~i f. 1) Asociere pe bază de interese comune a mai multor persoane, grupuri sau organizații, care se conduc de un program unic și urmăresc realizarea aceluiași scop. ~ea cineaștilor. ~ea scriitorilor. 2) Stat constând din unirea mai multor state sau provincii autonome într-un stat unic; federație. [G.-D. uniunii; Sil. -ni-u-] /<lat. unio, ~onis, fr. union

uniune f. 1. alianța mai multor State; uniunea poștală universală (1874) coprinde astăzi mai toate țările civilizate din lume; 2. (absolut) căsătorie.

*uniúne f. (lat. únio, -ónis). Unire (asociațiune, convențiune, concordie, căsătorie). Uniunea poștală universală, asociațiune a tuturor țărilor civilizate în care scrisorile circulă cu o taxă foarte mică. (E înființată la 1874 pin tratatu dela Berna).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

uniúne (-ni-u-) s. f., g.-d. art. uniúnii; pl. uniúni

uniúne s. f. (sil. -ni-u-), g.-d. art. uniúnii; pl. uniúni

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.)

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.)

Uniunea Tineretului Muncitor (U.T.M.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

UNIUNE. Subst. Uniune, asociere, unire, comuniune, afiliere, afiliație, cooperare; întovărășire, tovărășie, coalizare; alianță, antantă, coaliție; ligă, uniune, confederație, federație; asociație, grup, grupare, comunitate, colectiv;, organizație; partid, partidă (înv.); sindicat. Club; cenaclu, societate, reuniune (înv.); confrerie (franțuzism), confrăție (înv.). Cooperare, cooperație; cooperativă; colectivă (ieșit din uz), colhoz (în U.R.S.S.). Corporație, breaslă, isnaf (înv.). Trust. Aliat; confederat. Asociat, partener, colaborator, tovarăș, membru. Clubman (adesea peior.), societar. Cooperator, colectivist (ieșit din uz), colhoznic (în U.R.S.fS.). Breslaș. Adj. Unit. Asociat, afiliat, aliat, întovărășit; confederat; confederativ, federal, federativ. Cooperator, cooperatist. Corporativ, corporatist. Vb. A se asocia, a se uni, a se întovărăși; a se coaliza, a se alia; a se confedera (rar). V. adunare, colectivism, grup, legătură, mulțime, prietenie, relație, sociabilitate, structură, țăran, unire.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

TRIBUNALUL FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE (în engl.: European Union Civil Service Tribunal), instanță specializată a U.E. cu sediul la Luxembourg, înființată în 2004 cu rolul de a prelua o parte din atribuțiile Tribunalului de Primă Instanță și anume cele care conferă competențe în ceea ce privește judecarea disputelor dintre U.E. și funcționarii săi publici.

UNIUNEA EUROPEANĂ DE FOTBAL ASOCIAȚIE (U.E.F.A.), organism european care dirijează fotbalul european. Este responsabil mai ales de organizarea competițiilor intercluburi.

UNIUNEA FRANCEZĂ, ansamblu politic, denumit astfel în Constituția Franței din 1946 și existent în peiorada 1946-1958. Cuprindea: Rep. Franceză, departamentele de peste mări, colectivitățile teritoriale, teritoriile de peste mări, precum și unele dintre fostele colonii. V. Comunitatea Franceză.

UNIUNEA INTERNAȚIONALĂ A COMUNICAȚIILOR (U.I.C.; în engl.: International Telecommunication Union – I.T.U.), agenție specializată guvernamentală în cadrul sistemului O.N.U. (din 1947), cu sediul la Geneva (Elveția), creată la 17 mai 1865, în scopul coordonării eforturilor statelor membre și cooperării tehnico-științifice în domeniul dezvoltării comunicațiilor. U.I.C. are 189 state membre (2002), printre care și România (din 1866).

arată toate definițiile

Intrare: uniune
  • silabație: u-ni-u-ne
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uniune
  • uniunea
plural
  • uniuni
  • uniunile
genitiv-dativ singular
  • uniuni
  • uniunii
plural
  • uniuni
  • uniunilor
vocativ singular
plural

uniune

  • 1. Organizație constituită prin asocierea mai multor unități economice, fundații, sindicate, partide politice etc.
    surse: DEX '09 un exemplu
    exemple
    • O uniune largă de luptă în vederea salvării umanității. SAHIA, U.R.S.S. 168.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Legătură între două sau mai multe persoane, grupuri, societăți, clase etc. pentru apărarea unor interese, pentru revendicarea unor drepturi comune, pentru realizarea unor scopuri comune etc.
      surse: DEX '98 DLRLC DN sinonime: alianță asociație confederație unire
    • diferențiere Formă de organizare a unui stat, rezultată din asocierea mai multor state care se bucură fiecare în parte de o anumită autonomie, fiind însă toate subordonate organului superior de conducere.
      surse: DLRLC
  • 2. Nume generic pentru diverse organizații politice, economice, obștești etc.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.1. Uniunea Europeană = organizație internațională care integrează economic un număr de 27 de țări din Europa.
      surse: DEX '09
  • 3. Unire a unor provincii sau state într-un singur stat; faptul de a se uni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX sinonime: federație un exemplu
    exemple
    • Să lucre pe lîngă cabinetele și popoarele europeene pentru uniunea ambelor Principate într-un singur stat. GHICA, A. 710.
      surse: DLRLC

etimologie: