UNIUNE. Subst. Uniune, asociere, unire, comuniune, afiliere, afiliație, cooperare; întovărășire, tovărășie, coalizare; alianță, antantă, coaliție; ligă, uniune, confederație, federație; asociație, grup, grupare, comunitate, colectiv;, organizație; partid, partidă (înv.); sindicat. Club; cenaclu, societate, reuniune (înv.); confrerie (franțuzism), confrăție (înv.). Cooperare, cooperație; cooperativă; colectivă (ieșit din uz), colhoz (în U.R.S.S.). Corporație, breaslă, isnaf (înv.). Trust. Aliat; confederat. Asociat, partener, colaborator, tovarăș, membru. Clubman (adesea peior.), societar. Cooperator, colectivist (ieșit din uz), colhoznic (în U.R.S.fS.). Breslaș. Adj. Unit. Asociat, afiliat, aliat, întovărășit; confederat; confederativ, federal, federativ. Cooperator, cooperatist. Corporativ, corporatist. Vb. A se asocia, a se uni, a se întovărăși; a se coaliza, a se alia; a se confedera (rar). V. adunare, colectivism, grup, legătură, mulțime, prietenie, relație, sociabilitate, structură, țăran, unire.