2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ULTRAGIÁT, -Ă, ultragiați, -te, adj. Insultat, jignit, ofensat. [Pr.: -gi-at] – V. ultragia.

ULTRAGIÁT, -Ă, ultragiați, -te, adj. Insultat, jignit, ofensat. [Pr.: -gi-at] – V. ultragia.

ultragiat, ~ă a [At: GHICA, S. 41 / P: ~gi-at / V: (înv) ~ajat / Pl: ~ați, ~e / E: ultragia] Care a suferit un ultraj Si: jignit, insultat, ofensat, lezat.

ULTRAGIÁ, ultragiez, vb. I. Tranz. A insulta pe un reprezentant al autorității în exercițiul funcțiunii, a comite un ultraj; p. gener. a jigni, a insulta, a ofensa etc. (grav) pe cineva. [Pr.: -gi-a] – Din ultragiu (după fr. outrager).

ULTRAGIÁ, ultragiez, vb. I. Tranz. A insulta pe un reprezentant al autorității în exercițiul funcțiunii, a comite un ultraj; p. gener. a jigni, a insulta, a ofensa etc. (grav) pe cineva. [Pr.: -gi-a] – Din ultragiu (după fr. outrager).

ultragia vt [At: GHICA, S. 41 / P: ~gi-a / V: (înv) ~raja, ~age / Pzi: ~iez / E: ultragiu cf fr outrager] 1 A jigni. 2-4 A comite un ultraj (1-3).

ULTRAGIÁ, ultragiez, vb. I. Tranz. A insulta pe un reprezentant al autorității aflat în exercițiul funcțiunii sau pentru acte săvîrșite în exercițiul funcțiunii; p. ext. a jigni, a insulta, a ofensa.

ULTRAGIÁ vb. I. tr. A insulta (un reprezentant al autorității) în exercițiul funcțiunii; (p. ext.) a ataca, a jigni, a ofensa. [Pron. -gi-a, p. i. -iez, 3,6 -iază, 4 -iem, ger. -iind. / cf. fr. outrager].

ULTRAGIÁ vb. tr. a săvârși un ultraj; (p. ext.) a jigni, a ofensa, a insulta. (după fr. outrager)

A ULTRAGIÁ ~éz tranz. livr. (mai ales o persoană oficială aflată în exercițiul funcțiunii) A insulta prin vorbe și acțiuni amenințătoare; a supune unui ultraj; a ofensa în mod grav. /Din ultragiu

*ultragiéz v. tr. (fr. outrager; it. oltraggiare). Aduc injuria cea maĭ gravă cu fapta saŭ cu vorba. Insult un funcționar în exercițiu funcțiuniĭ. Fig. Mînuĭesc prost, jignesc: a ultragia arta, morala.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ultragia (a ~) (desp. -gi-a) vb., ind. prez. 1 sg. ultragiez (desp. -gi-ez), 3 ultragia, 1 ultragiem; conj. prez. 1 sg. să ultragiez, 3 să ultragieze; ger. ultragiind (desp. -gi-ind)

ultragia (a ~) (-gi-a) vb., ind. prez. 3 ultragiază, 1 pl. ultragiem (-gi-em); conj. prez. 3 să ultragieze; ger. ultragiind (-gi-ind)

ultragiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. ultragiéz, 3 sg. și pl. ultragiáză, 1 pl. ultragiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. ultragiéze; ger. ultragiínd (sil. -gi-ind)

ultragia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. ultragiază, 1 pl. ultragiem, ger. ultragiind)

ultragiez, -giază 3, -gieze 3 conj., -giam 1 imp., -giind ger., -giere inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ULTRAGIAT adj. insultat, jignit, ofensat, (livr.) vexat, (fig.) atins, rănit, (livr. fig.) lezat. (Om ~.)

ULTRAGIA vb. a insulta, a jigni, a ofensa, (livr.) a invectiva, a vexa, (pop.) a sudui, (fig.) a atinge, a răni, (livr. fig.) a leza. (L-a ~ pe nedrept.)

Intrare: ultragiat
ultragiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ultragiat
  • ultragiatul
  • ultragiatu‑
  • ultragia
  • ultragiata
plural
  • ultragiați
  • ultragiații
  • ultragiate
  • ultragiatele
genitiv-dativ singular
  • ultragiat
  • ultragiatului
  • ultragiate
  • ultragiatei
plural
  • ultragiați
  • ultragiaților
  • ultragiate
  • ultragiatelor
vocativ singular
plural
Intrare: ultragia
  • silabație: -gi-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ultragia
  • ultragiere
  • ultragiat
  • ultragiatu‑
  • ultragiind
  • ultragiindu‑
singular plural
  • ultragia
  • ultragiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ultragiez
(să)
  • ultragiez
  • ultragiam
  • ultragiai
  • ultragiasem
a II-a (tu)
  • ultragiezi
(să)
  • ultragiezi
  • ultragiai
  • ultragiași
  • ultragiaseși
a III-a (el, ea)
  • ultragia
(să)
  • ultragieze
  • ultragia
  • ultragie
  • ultragiase
plural I (noi)
  • ultragiem
(să)
  • ultragiem
  • ultragiam
  • ultragiarăm
  • ultragiaserăm
  • ultragiasem
a II-a (voi)
  • ultragiați
(să)
  • ultragiați
  • ultragiați
  • ultragiarăți
  • ultragiaserăți
  • ultragiaseți
a III-a (ei, ele)
  • ultragia
(să)
  • ultragieze
  • ultragiau
  • ultragia
  • ultragiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ultragiat, ultragiaadjectiv

etimologie:
  • vezi ultragia DEX '98 DEX '09

ultragia, ultragiezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.