3 intrări
30 de definiții

Explicative DEX

ULEIA, uleiez, vb. I. Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei2; a oloi3. [Pr.: -le-ia. – Var.: (reg.) oleia vb. I] – Din ulei2.

uleia vt [At: LB / V: olei[1], ol~, ulei / Pzi: ~iez / E: ulei2] A unge cu ulei Si: (reg) a oloi3.

  1. Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall

ULEIA, uleiez, vb. I. Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei2; a oloi3. [Pr.: -le-ia. – Var.: (reg.) oleia vb. I.] – Din ulei2.

ULEIA, uleiez, vb. I. Tranz. A unge cu ulei; a îmbiba, a impregna cu ulei.

A ULEIA ~iez tranz. 1) tehn. rar (materiale tehnice) A îmbiba cu ulei (pentru a face mai elastic sau mai moale). 2) A unge cu ulei. ~ tigaia. 3) pop. A murdări cu ulei. A-și ~ rochia. /Din ulei

OLEIA vb. I v. uleia.

OLEIA vb. I v. uleia.

ULEI1, uleie, s. n. (Reg.) 1. Trunchi de copac scorburos, folosit pentru a păstra anumite lucruri. ♦ Vas făcut dintr-un lemn scobit. 2. Stup, știubei de albine (făcut dintr-un trunchi de copac scorburos). – Din bg. ulej.

oleia v vz uleia

ulei4 v vz uleia

ulei3 sn [At: (cca 1600) IORGA, S. D. XVI, 61 / V: (înv) ~e sf, (reg) hulei[1], uleu / Pl: ~e, ~uri / E: bg улей] 1 (Mun; Olt) Trunchi de copac scorburos. 2 (Mun; Olt) Vas făcut din ulei3 (1). 3 Vas pentru spălatul rufelor. 4 Stup primitiv, dintr-un trunchi de copac scorburos sau cioplit Si: (reg) știubei1. 5 (Lpl; îs) ~e de beton Tuburi de beton.

  1. Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall

uleie sf vz ulei3

uleu3 sn vz ulei3

ULEI1, uleie, s. n. (Reg.) 1. Trunchi de copac scorburos, întrebuințat pentru a păstra anumite lucruri. ♦ Vas făcut dintr-un lemn scobit. 2. Stup, știubei de albine (făcut dintr-un trunchi de copac scorburos). – Din bg. ulej.

ULEI2, uleie, s. n. 1. Trunchi de copac scorburos în care se păstrează anumite lucruri; p. ext. vas făcut dintr-un lemn scobit. Sămînța de cînepă se pune în saci, uleie, postăvi sau alt vas, după ce se mai usucă. PAMFILE, A. R. 174. Se duseră înaintea bisericii și puseră trei uleie, depărtate deopotrivă unul de altul. ISPIRESCU, L. 305. Tot avutul din bordei Mi-e pe vatră un cotei Ș-un tăciune stins de tei Și cenușă-ntr-un ulei. ALECSANDRI, P. P. 285. 2. Stup, știubei de albine. Uleie cu albine ține două-trei... să aibă miere în casă. STANCU, D. 89. Județul acesta a fost odată foarte bogat în albine... cu un număr considerabil de uleie. I. IONESCU, M. 379.

uleiu n. stup scobit într’un trunchiu de lemn pe care îl înfundă la un capăt: fumul din uleiu pe albine scoate. [Bulg. ULEĬ].

2) uléĭ n., pl. eĭe (bg. rus. uléĭ, stup). Vest. Stup, ștĭubeĭ.

Ortografice DOOM

uleia (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. uleiez, 3 uleiază, 1 pl. uleiem; conj. prez. 1 sg. să uleiez, 3 să uleieze; ger. uleind

uleia (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 uleiază, 1 pl. uleiem; conj. prez. 3 să uleieze; ger. uleind

uleia vb. (sil. -le-ia), ind. prez. 1 sg. uleiez, 3 sg. și pl. uleiază, 1 pl. uleiem (sil. -le-iem); conj. prez. 3 sg. și pl. uleieze; ger. uleind

ulei2 (trunchi de copac; vas; stup) (reg.) s. n., pl. uleie

ulei2 (trunchi de copac, vas, stup) (reg.) s. n., pl. uleie

ulei (trunchi de copac, vas, stup) s. n., pl. uleie

uleiu, uleie (stupi) și uleiuri (grăsimi).

Etimologice

ulei (-ie), s. n. – 1. Trunchi găunos. – 2. Stup făcut dintr-un trunchi găunos. Bg., rus. ulej, din sl. uliĭ (Cihac, II, 438), cf. slov. ulj, bg. ulijŭ.

Enciclopedice

ULEIÁ, munt., 1785 (RI I 22), < subst. ulei.

Sinonime

ULEI s. v. stup.

ulei s. v. STUP.

Arhaisme și regionalisme

ULEI2 s.n. (ȚR.) Stup (sălbatic). Poți să asameni mînia rea cu ursul, carele foarte mănîncă la miare și vrind ca să o scoață din uleiu, albinele îl mușcă pe nas. FL. D 1700, 19r. Etimologie: bg. ulej. Cf. ș t i u b e i.

Tezaur

Intrare: Uleia
Uleia nume propriu
nume propriu (I3)
  • Uleia
Intrare: uleia
  • silabație: u-le-ia info
verb (VT213)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uleia
  • uleiere
  • uleiat
  • uleiatu‑
  • uleind
  • uleindu‑
singular plural
  • uleiază
  • uleiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uleiez
(să)
  • uleiez
  • uleiam
  • uleiai
  • uleiasem
a II-a (tu)
  • uleiezi
(să)
  • uleiezi
  • uleiai
  • uleiași
  • uleiaseși
a III-a (el, ea)
  • uleiază
(să)
  • uleieze
  • uleia
  • uleie
  • uleiase
plural I (noi)
  • uleiem
(să)
  • uleiem
  • uleiam
  • uleiarăm
  • uleiaserăm
  • uleiasem
a II-a (voi)
  • uleiați
(să)
  • uleiați
  • uleiați
  • uleiarăți
  • uleiaserăți
  • uleiaseți
a III-a (ei, ele)
  • uleiază
(să)
  • uleieze
  • uleiau
  • uleiară
  • uleiaseră
verb (VT213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oleia
  • oleiere
  • oleiat
  • oleiatu‑
  • oleind
  • oleindu‑
singular plural
  • oleiază
  • oleiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oleiez
(să)
  • oleiez
  • oleiam
  • oleiai
  • oleiasem
a II-a (tu)
  • oleiezi
(să)
  • oleiezi
  • oleiai
  • oleiași
  • oleiaseși
a III-a (el, ea)
  • oleiază
(să)
  • oleieze
  • oleia
  • oleie
  • oleiase
plural I (noi)
  • oleiem
(să)
  • oleiem
  • oleiam
  • oleiarăm
  • oleiaserăm
  • oleiasem
a II-a (voi)
  • oleiați
(să)
  • oleiați
  • oleiați
  • oleiarăți
  • oleiaserăți
  • oleiaseți
a III-a (ei, ele)
  • oleiază
(să)
  • oleieze
  • oleiau
  • oleiară
  • oleiaseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • olei
  • oleire
  • oleit
  • oleitu‑
  • oleind
  • oleindu‑
singular plural
  • oleiește
  • oleiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oleiesc
(să)
  • oleiesc
  • oleiam
  • oleii
  • oleisem
a II-a (tu)
  • oleiești
(să)
  • oleiești
  • oleiai
  • oleiși
  • oleiseși
a III-a (el, ea)
  • oleiește
(să)
  • oleiască
  • oleia
  • olei
  • oleise
plural I (noi)
  • oleim
(să)
  • oleim
  • oleiam
  • oleirăm
  • oleiserăm
  • oleisem
a II-a (voi)
  • oleiți
(să)
  • oleiți
  • oleiați
  • oleirăți
  • oleiserăți
  • oleiseți
a III-a (ei, ele)
  • oleiesc
(să)
  • oleiască
  • oleiau
  • oleiră
  • oleiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ulei
  • uleire
  • uleit
  • uleitu‑
  • uleind
  • uleindu‑
singular plural
  • uleiește
  • uleiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uleiesc
(să)
  • uleiesc
  • uleiam
  • uleii
  • uleisem
a II-a (tu)
  • uleiești
(să)
  • uleiești
  • uleiai
  • uleiși
  • uleiseși
a III-a (el, ea)
  • uleiește
(să)
  • uleiască
  • uleia
  • ulei
  • uleise
plural I (noi)
  • uleim
(să)
  • uleim
  • uleiam
  • uleirăm
  • uleiserăm
  • uleisem
a II-a (voi)
  • uleiți
(să)
  • uleiți
  • uleiați
  • uleirăți
  • uleiserăți
  • uleiseți
a III-a (ei, ele)
  • uleiesc
(să)
  • uleiască
  • uleiau
  • uleiră
  • uleiseră
Intrare: ulei (trunchi, vas, stup)
ulei2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N65)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulei
  • uleiul
  • uleiu‑
plural
  • uleie
  • uleiele
genitiv-dativ singular
  • ulei
  • uleiului
plural
  • uleie
  • uleielor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F129)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uleie
  • uleia
plural
  • uleie
  • uleiele
genitiv-dativ singular
  • uleie
  • uleiei
plural
  • uleie
  • uleielor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hulei
  • huleiul
plural
  • huleie
  • huleiele
genitiv-dativ singular
  • hulei
  • huleiului
plural
  • huleie
  • huleielor
vocativ singular —
plural —
uleu2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uleu
  • uleul
plural
  • uleuri
  • uleurile
genitiv-dativ singular
  • uleu
  • uleului
plural
  • uleuri
  • uleurilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uleia, uleiezverb

  • 1. rar A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei; a oloi. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: oloi
  • 2. A murdări cu ulei. NODEX
    • format_quote A-și uleia rochia. NODEX
etimologie:
  • ulei DEX '09 MDA2 NODEX

ulei, uleiesubstantiv neutru

regional
  • 1. Trunchi de copac scorburos, folosit pentru a păstra anumite lucruri. DEX '09 DLRLC
    diminutive: uleiaș
    • format_quote Sămînța de cînepă se pune în saci, uleie, postăvi sau alt vas, după ce se mai usucă. PAMFILE, A. R. 174. DLRLC
    • format_quote Se duseră înaintea bisericii și puseră trei uleie, depărtate deopotrivă unul de altul. ISPIRESCU, L. 305. DLRLC
    • format_quote Tot avutul din bordei Mi-e pe vatră un cotei Ș-un tăciune stins de tei Și cenușă-ntr-un ulei. ALECSANDRI, P. P. 285. DLRLC
    • 1.1. Vas făcut dintr-un lemn scobit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Știubei de albine (făcut dintr-un trunchi de copac scorburos). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: stup
    • format_quote Uleie cu albine ține două-trei... să aibă miere în casă. STANCU, D. 89. DLRLC
    • format_quote Județul acesta a fost odată foarte bogat în albine... cu un număr considerabil de uleie. I. IONESCU, M. 379. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.