7 definiții pentru ujui

Explicative DEX

ujui vi [At: BARIȚIU, L. 125 / V: (reg) ujăi / Pzi: 3 ~ește, (reg) ujuie / E: fo] (Ban; Trs) 1 (D. ape) A vui. 2 (D. vânt) A vâjâi. 3 (D. vânt) A adia (5). 4 (D. frunze; pex d. copaci, păduri) A foșni (2). 5 (D. albine) A zumzăi.

UJUI, ujuiesc, vb. IV. Intranz. (Despre ape) A face să se audă un zgomot ușor; a susura, a murmura, a clipoci. Fă-mă peana leului Pe dunga părăului, S-aud apa ujuind, Pe badea în zbici pocnind. HODOȘ, P. P. 56. ♦ (Despre vînt) A vîjîi. Bate vîntul, ujuiește, Mîndra-n deal se odihnește. PAMFILE, VĂZD. 27.

UJUI, pers. 3 ujuiește, vb. IV. Intranz. (Reg., despre ape, vînt) A face un zgomot ușor, caracteristic; a susura, a murmura. – Onomatopee.[1]

  1. DLRM indică ujuiesc, dar din explicație rezultă caracterul unipersonal al verbului. — gall

ujăi v vz ujui

Ortografice DOOM

ujui vb., ind. prez. 3 sg. ujuie

Sinonime

UJUI vb. v. clipoci, murmura, suna, susura, șopoti, șopti, șușoti.

ujui vb. v. CLIPOCI. MURMURA. SUNA. SUSURA. ȘOPOTI. ȘOPTI. ȘUȘOTI.

Intrare: ujui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ujui
  • ujuire
  • ujuit
  • ujuitu‑
  • ujuind
  • ujuindu‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • ujuiește
(să)
  • ujuiască
  • ujuia
  • ujui
  • ujuise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • ujuiesc
(să)
  • ujuiască
  • ujuiau
  • ujuiră
  • ujuiseră
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ujui
  • ujuire
  • ujuit
  • ujuitu‑
  • ujuind
  • ujuindu‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • ujuie
(să)
  • ujuie
  • ujuia
  • ujui
  • ujuise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • ujuie
(să)
  • ujuie
  • ujuiau
  • ujuiră
  • ujuiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ujăi
  • ujăire
  • ujăit
  • ujăitu‑
  • ujăind
  • ujăindu‑
singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • ujăiește
(să)
  • ujăiască
  • ujăia
  • ujăi
  • ujăise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • ujăiesc
(să)
  • ujăiască
  • ujăiau
  • ujăiră
  • ujăiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ujui / ujuiverb

  • 1. (Despre ape) A face să se audă un zgomot ușor. MDA2 DLRLC DLRM
    • format_quote Fă-mă peana leului Pe dunga părăului, S-aud apa ujuind, Pe badea în zbici pocnind. HODOȘ, P. P. 56. DLRLC
    • 1.1. Despre vânt: vâjâi. MDA2 DLRLC DLRM
      sinonime: vâjâi
      • format_quote Bate vîntul, ujuiește, Mîndra-n deal se odihnește. PAMFILE, VĂZD. 27. DLRLC
    • 1.2. (Despre vânt) A adia. MDA2
      sinonime: adia
    • 1.3. (Despre frunze) A foșni. MDA2
      sinonime: foșni
  • 2. (Despre albine) A zumzăi. MDA2
    sinonime: zumzăi
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.