UJUI, ujuiesc, vb. IV. Intranz. (Despre ape) A face să se audă un zgomot ușor; a susura, a murmura, a clipoci. Fă-mă peana leului Pe dunga părăului, S-aud apa ujuind, Pe badea în zbici pocnind. HODOȘ, P. P. 56. ♦ (Despre vînt) A vîjîi. Bate vîntul, ujuiește, Mîndra-n deal se odihnește. PAMFILE, VĂZD. 27.