2 intrări

32 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare.

uda [At: PSALT. 8 / Pzi: ud, 3 (îvp; rar) udea / E: ml udare] 1-2 vtr (Subiectul indică un lichid) A (se) îmbiba cu umezeală Si: a unda (3). 3 vt A înmuia într-un lichid. 4 vt A stropi. 5 vr (C. i. gura și, rar, sufletul) A bea (puțin) pentru a-și potoli setea. 6 vr (C. i. gura) A bea o băutură alcoolică. 7 vt (C. i. mâncarea, prânzul, bucatele) A bea în timpul mesei (o băutură alcoolică). 8 vt (Fam) A sărbători, dând de băut. 9 vr (Subiectul este ochii) A se umple de lacrimi. 10 vt (Subiectul este omul) A stropi plante. 11 vt (Trs) A practica udatul1 (4) a doua zi de Paști Si: a stropi. 12 vt (Subiectul e o apă, mai ales curgătoare) A se afla într-un ținut sau la marginea lui (alimentându-l cu apă). 13 vt (Pex, subiectul e o apă curgătoare) A inunda. 14 vr A urina. 15 vr A murdări cu urină. 16 vr A ejacula.

UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă sau cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a -și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare.

UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. (Subiectul este apa sau alt lichid) A umple de umezeală, a face să fie ud. V. umezi. Ploaia-l udase pînă la piele. EMINESCU, N. 35. Nici ploaia îl udă, nici soarele-l arde, se spune despre cel ce nu se sinchisește de nimic. ◊ Absol. Un vînt repede, o ploaie furioasă începură a bate și-a uda, și ținură așa pînă aproape de ziuă. BOLINTINEANU, O. 414. ♦ (Subiectul este omul) A muia în apă sau în alt lichid, a face să fie ud. Fă punte mîndrei să treacă, Fă punte cu lăstărei, Să nu-și ude ciucurei. HODOȘ, P. P. 63. Udă cîrpa-n apă rece, Te leagă la cap și-ți trece. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 14. ◊ (Hiperbolic) Ele plîngeau de udau pămîntul. CREANGĂ, P. 175. ◊ Refl. Ce șede pe apă Și nu se udă? (Umbra). TEODORESCU, P. P. 247. Dimineața-i rouă mare, Și se udă pe picioare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425. ♦ (Cu complementul «gură») A bea puțin, pentru a-și potoli setea. Drumul e lung... Facem popas de-o clipă, femeia își udă gura cu apă. STANCU, D. 198. Poftiți de-nchinați o dată, Vă udați gura căscată. TEODORESCU, P. P. 171. ◊ Fig. (Cu alte complemente) Făt-Frumos... au cerut de la babă să-i deie puțină apă să-și ude sufletul. SBIERA, P. 123. ♦ (Cu complementul «mîncare», «prînz») A bea în timpul mesei vin sau alte băuturi. ♦ Refl. (Cu subiectul «ochii») A se umple de lacrimi. Murise biata mămuca... Mi se udă ochii cînd mă gîndesc la ea. ALECSANDRI, T. 50. 2. Tranz. (Subiectul e omul) A turna apă peste plante, peste semănături; a stropi. Dîdinițo, ai stropit tu leandrii?... Și zici că i-ai udat bine? BASSARABESCU, v. 59. Grădinarul... îl puse... să ude florile. ISPIRESCU, L. 150. Un rînd de răchiți... În toată sara și dimineața le uda cu apă din izvorul ce găsise aproape. DRĂGHICI, R. 52. ♦ (Subiectul este o apă, mai ales curgătoare) A străbate un ținut (alimentîndu-l cu apă). Vezi Iordanul care udă cîmpii verzii Palestine. EMINESCU, O, IV 115. 3. Refl. A urina.

A SE UDÁ mă ud intranz. (mai ales despre copii) A elimina urina din vezica urinară; a urina. /<lat. udare

A UDÁ ud tranz. 1) A face să fie ud. L-a udat cu apă. 2) (plante) A alimenta cu apă la rădăcină. 3) (ținuturi, regiuni etc.) A străbate asigurând cu apă. Nilul udă o zonă imensă. 4) A scălda cu apele sale. Oceanul Atlantic udă coasta de vest a Africii. /<lat. udare

udà v. a muia, a stropi: a uda florile; fig. a uda cu lacrimi. [Lat. UDARE].

UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului.Lat. udus.

ud, ~ă [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 63v/32 / Pl: uzi, ~e a; (îrg) ~uri sn / E: ml udus] 1 a Plin de lichid Si: udat2 (1). 2 a (D. ochi, gene, adesea cu determinarea „de lacrimi”) Înlăcrimat. 3 a Transpirat. 4 a (D. atmosferă, aer, mediu etc.) Jilav. 5 a (Fig) Care produce impresia de ud (1), de umezeală. 6 a (Reg, d. pereți; pex d. încăperi) Igrasios. 7 sn (Pop) Urină. 8 sn (Îe) A ieși (sau a se scăpa) cu ~ul ori a-și face ~ul A urina. 9 sn (Îe) A se încuia la ~ A nu putea urina. 10 sn (Înv; îs) Mădularul ~ului Penis. 11 sn (Îvr; îs) Aparatul ~ului Aparatul urinar. 12 sn (Pop; îs) Bășica ~ului Vezica urinară. 13 sn (Îvr; îs) Piatra ~ului Calcul (5) în vezica urinară. 14 sn (înv; îs) Vas de ~ Oală de noapte.

UD, -Ă, uzi, -de, adj., s. n. 1. Adj. Pătruns, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului.Lat. udus.

UD2, -Ă, uzi, -de, adj. Acoperit, pătruns, plin de apă sau de alt lichid; foarte umed. Cu mîinile ude, cum spăla o cratiță, ieși la portiță, în uliță. REBREANU, R. II 31. Flori albastre tremur’ ude în văzduhul tămîiet. EMINESCU, O. I 85. ◊ Fig. Veni și ziua de asalt, Cea zi de sînge udă. ALECSANDRI, P. A. 207. ◊ (Despre persoane, întărit prin «pînă la piele», «leoarcă» etc.) Ud pînă la piele cum eram, nu puteam să mai gonesc ideea că aș putea să aprind cu lemnăria aceasta un foc. GALACTION, O. I 81. Joe se făcu un cuc și căzu la picioarele Junonei, ud leoarcă și tremurînd de frig. ISPIRESCU, U. 12. ◊ (Poetic, despre lucruri care implică ideea de umiditate) Ai prins a plînge Lacrimi ude și cu jale De dorul drăguței tale. SEVASTOS, N. 148. Nourași prefăcuți în neguri ude. CONACHI, P. 262. ◊ (Substantivat) Udul de ploaie nu se teme (= cel copleșit de nevoi nu se teme de alte neajunsuri). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. Îmi era teamă să nu observe copiii că am ochii uzi. C. PETRESCU, Î. II 235. ♦ Plin de nădușeală; asudat. Nu era zi să nu lepede boierul măcar două-trei perechi de palme pe obrajii uzi de trudă a vreunuia. MIRONESCU, S. A. 88.

UD2 údă (uzi, úde) 1) și substantival (în opoziție cu uscat) Care este îmbibat (sau acoperit) cu apă sau alt lichid. Haină udă. Lemne ude.~ul de ploaie nu se teme cel care a trecut prin multe greutăți nu se sperie ușor. Cu ochii uzi cu ochii plini de lacrimi. ~ de sudoare transpirat. 2) (despre copii mici) Care s-a urinat pe el (în scutece, în haine). /<lat. udus

2) ud, a v. tr. (lat. udare). Stropesc orĭ moĭ în apă orĭ în alt lichid: a uda florile. Fig. A uda un prînz, a oferi și vin. A uda un galon, a face cinste că l-aĭ obținut.

1) ud, -ă adj. (lat. udus). Plin de apă (maĭ mult de cît umed și jilav): după ploaĭe pămîntu e ud. S. n., pl. urĭ. Eŭf. Urină.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

uda (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ud, 2 sg. uzi, 3 u; conj. prez. 1 sg. să ud, 3 ude

udá vb., ind. prez. 1 sg. ud, 3 sg. și pl. údă; conj. perz. 3 sg. și pl. úde

ud1 adj. m., pl. uzi; f. u, pl. ude

ud1 adj. m., pl. uzi; f. udă, pl. ude

ud adj. m., pl. uzi; f. sg. údă, pl. úde

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UDÁ vb. 1. v. înmuia. 2. (fam. pop.) a boteza. (I-a ~ ploaia.) 3. a (se) stropi, (Ban.) a (se) prâsni. (A ~ florile, grădina.) 4. a scălda, a spăla. (Marea ~ țărmul.) 5. v. străbate. 6. umezi, (înv. și pop.) a roura. (Lacrimile îi ~ fața.) 7. v. înlăcrima. 8. a se urina. (Copilul s-a ~ pe el.)

UDA vb. 1. a înmuia, a muia, a umezi, (pop.) a întinge. (Își ~ degetele în apă.) 2. (fam. pop.) a boteza. (I-a ~ ploaia.) 3. a (se) stropi, (Ban.) a (se) prîsni. (A ~ florile, grădina.) 4. a scălda, a spăla. (Marea ~ țărmul.) 5. a umezi, (înv. și pop.) a roura. (Lacrimile îi ~ fața.) 6. a (se) înlăcrima, a (se) umezi. (Ochii i s-au ~.) 7. a se urina. (Copilul s-a ~ pe el.)

UD adj., s. 1. adj. v. jilav. 2. adj. v. înlăcrimat. 3. adj. v. transpirat. 4. s. urină. (Bășica ~ului.)

UD adj., s. 1. adj. jilav, reavăn, umed, (rar) umedos, (reg.) puhav, revenos, (prin Transilv.) motov. (Un loc, un teren ~.) 2. adj. înlăcrimat, umed, umezit, (înv. și reg.) lăcrămos. (Cu ochii ~.) 3. adj. asudat, înnădușit, nădușit, transpirat, (prin Olt.) năboit. (Om foarte ~ din cauza căldurii.) 4. s. urină. (Bășica ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ud (-dă), adj.1. Înmuiat. – 2. Umed. – 3. (S. n.) Urină. – Mr., megl., istr. ud. Lat. ūdus (Pușcariu 1785; REW 9030), cf. vegl. yoit.Der. uda, vb. (a muia, a umezi; a iriga, a trece un rîu printr-o regiune determinată; a urina; fam., a însoți o mîncare cu băutură); udat, s. n. (umezit; acțiunea de a urina); udătură, s. f. (muiere, umezire; înv., secreție, umoare; ciorbă, supă, aliment lichid; mîncare în general; băutură, vin; rouă); udeală, s. f. (umezeală, rouă; fam., băutură). Uda (mr., megl., istr. ud), trebuie să ajungă la lat. udāre (Pușcariu 1786; REW 9029).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se duce să dea un telefon / să ude trandafirii expr. (glum., eufem.) a merge la W.C.

a se uda toată expr. (vulg.d. femei) a se excita; a simți o atracție fizică deosebită pentru un bărbat.

a uda aldămașul expr. (pop.) a bea după încheierea unei tranzacții de vânzare-cumpărare.

a uda prânzul expr. a bea tot timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice.

să-ți bați copiii / copiii cu basca / copiii cu ziarul ud / copiii și nevasta expr. folosită ca hiperbolă într-o descriere

Intrare: uda
verb (VT4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uda
  • udare
  • udat
  • udatu‑
  • udând
  • udându‑
singular plural
  • u
  • udați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ud
(să)
  • ud
  • udam
  • udai
  • udasem
a II-a (tu)
  • uzi
(să)
  • uzi
  • udai
  • udași
  • udaseși
a III-a (el, ea)
  • u
(să)
  • ude
  • uda
  • udă
  • udase
plural I (noi)
  • udăm
(să)
  • udăm
  • udam
  • udarăm
  • udaserăm
  • udasem
a II-a (voi)
  • udați
(să)
  • udați
  • udați
  • udarăți
  • udaserăți
  • udaseți
a III-a (ei, ele)
  • u
(să)
  • ude
  • udau
  • uda
  • udaseră
Intrare: ud (adj.)
ud2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ud
  • udul
  • udu‑
  • u
  • uda
plural
  • uzi
  • uzii
  • ude
  • udele
genitiv-dativ singular
  • ud
  • udului
  • ude
  • udei
plural
  • uzi
  • uzilor
  • ude
  • udelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uda, udverb

  • 1. tranzitiv A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1.), a umezi (2.). DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Ploaia-l udase pînă la piele. EMINESCU, N. 35. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Un vînt repede, o ploaie furioasă începură a bate și-a uda, și ținură așa pînă aproape de ziuă. BOLINTINEANU, O. 414. DLRLC
    • format_quote Fă punte mîndrei să treacă, Fă punte cu lăstărei, Să nu-și ude ciucurei. HODOȘ, P. P. 63. DLRLC
    • format_quote Udă cîrpa-n apă rece, Te leagă la cap și-ți trece. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 14. DLRLC
    • format_quote hiperbolic Ele plîngeau de udau pămîntul. CREANGĂ, P. 175. DLRLC
    • format_quote reflexiv Ce șede pe apă Și nu se udă? (Umbra). TEODORESCU, P. P. 247. DLRLC
    • format_quote reflexiv Dimineața-i rouă mare, Și se udă pe picioare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425. DLRLC
    • format_quote Didinițo, ai stropit tu leandrii?... Și zici că i-ai udat bine? BASSARABESCU, V. 59. DLRLC
    • format_quote Grădinarul... îl puse... să ude florile. ISPIRESCU, L. 150. DLRLC
    • format_quote Un rînd de răchiți... În toată sara și dimineața le uda cu apă din izvorul ce găsise aproape. DRĂGHICI, R. 52. DLRLC
    • 1.1. Nici ploaia îl udă, nici soarele-l arde, se spune despre cel ce nu se sinchisește de nimic. DLRLC
    • chat_bubble A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Drumul e lung... Facem popas de-o clipă, femeia își udă gura cu apă. STANCU, D. 198. DLRLC
      • format_quote Poftiți de-nchinați o dată, Vă udați gura căscată. TEODORESCU, P. P. 171. DLRLC
      • format_quote figurat Făt-Frumos... au cerut de la babă să-i deie puțină apă să-și ude sufletul. SBIERA, P. 123. DLRLC
    • chat_bubble A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Murise biata mămuca... Mi se udă ochii cînd mă gîndesc la ea. ALECSANDRI, T. 50. DLRLC
  • 2. tranzitiv (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă); a scălda cu apele sale. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Vezi Iordanul care udă cîmpii verzii Palestine. EMINESCU, O, IV 115. DLRLC
    • format_quote Nilul udă o zonă imensă. Oceanul Atlantic udă coasta de vest a Africii. NODEX
  • 3. reflexiv (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: urina
etimologie:

ud, uadjectiv

  • 1. adjectiv Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3.). DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: jilav murat antonime: uscat
    • format_quote Cu mîinile ude, cum spăla o cratiță, ieși la portiță, în uliță. REBREANU, R. II 31. DLRLC
    • format_quote Flori albastre tremur’ ude în văzduhul tămîiet. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
    • format_quote figurat Veni și ziua de asalt, Cea zi de sînge udă. ALECSANDRI, P. A. 207. DLRLC
    • format_quote Ud pînă la piele cum eram, nu puteam să mai gonesc ideea că aș putea să aprind cu lemnăria aceasta un foc. GALACTION, O. I 81. DLRLC
    • format_quote Joe se făcu un cuc și căzu la picioarele Junonei, ud leoarcă și tremurînd de frig. ISPIRESCU, U. 12. DLRLC
    • format_quote poetic Ai prins a plînge Lacrimi ude și cu jale De dorul drăguței tale. SEVASTOS, N. 148. DLRLC
    • format_quote poetic Nourași prefăcuți în neguri ude. CONACHI, P. 262. DLRLC
    • 1.1. (Despre ochi) Plin de lacrimi. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: înlăcrimat
      • format_quote Îmi era teamă să nu observe copiii că am ochii uzi. C. PETRESCU, Î. II 235. DLRLC
    • 1.2. Plin de nădușeală. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Nu era zi să nu lepede boierul măcar două-trei perechi de palme pe obrajii uzi de trudă a vreunuia. MIRONESCU, S. A. 88. DLRLC
    • 1.3. (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. DEX '09 DEX '98 NODEX
    • chat_bubble (și) substantivat Udul de ploaie nu se teme = cel copleșit de nevoi nu se teme de alte neajunsuri. DLRLC NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.