TURN, turnuri, s. n. 1. Construcție prismatică sau cilindrică, clădită separat sau făcând parte dintr-un complex arhitectural, fiind de obicei mai înaltă decât celelalte construcții. ◊ Turn de răcire = construcție de lemn, de piatră, de beton armat etc. în care apa dintr-o instalație termică complexă cedează o anumită cantitate de căldură, transmițând-o aerului înconjurător. Turn de sondă = turlă (2). Turn de extracție = construcție de suprafață situată deasupra gurii unui puț de mină și prevăzută cu diverse utilaje. Turn de apă = castel de apă. ◊ Expr. Turn de fildeș, denumește izolarea de viață, de realitățile înconjurătoare a unui scriitor, artist etc. ♦ (Rar) Coș de fabrică. 2. Tură². – Din germ. Turn.

TURN, turnuri, s. n. 1. Construcție prismatică sau cilindrică, clădită separat sau făcând parte dintr-un complex arhitectural, fiind de obicei mai înaltă decât celelalte construcții. ◊ Turn de răcire = construcție de lemn, de piatră, de beton armat etc. în care apa dintr-o instalație termică complexă cedează o anumită cantitate de căldură, transmițând-o aerului înconjurător. Turn de sondă = turlă (2). Turn de extracție = construcție de suprafață situată deasupra gurii unui puț de mină și prevăzută cu diverse utilaje. Turn de apă = castel de apă. ◊ Expr. Turn de fildeș, denumește izolarea de viață, de realitățile înconjurătoare a unui scriitor, artist etc. ♦ (Rar) Coș de fabrică. 2. Tură². – Din germ. Turm.

TURN, turnuri, s. n. 1. Construcție de zid, de beton, de lemn sau de metal, de înălțime (relativ) mare în raport cu dimensiunile bazei, clădită separat sau făcînd parte dintr-un complex arhitectural. În urmă se zăreau pe jumătate, ca dintr-o apă, numai turnurile cetății domnești. SADOVEANU, F. J. 314. Își chemă copiii și se urcă cu dînșii în pălimarul unui turn ce avea în grădină. ISPIRESCU, L. 211. De departe se văd turnurile strălucitoare ale Iașilor. EMINESCU, N. 50. Zidi aproape de biserică și un turn de piatră. NEGRUZZI, S. I 213. ◊ Turn de fildeș (sau, rar, de ivoriu) = turn imaginar în care ar trăi cineva (în special un creator în domeniul artei sau al științei) izolat de viață și de realitățile înconjurătoare. Turnul de fildeș al literatului burghez corespunde pe deplin cu biroul capitonat al capitalistului, pe care nu-l interesează decît afacerea lui și îmbogățirea lui proprie. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 14/1. Eu să rămîn deoparte, cu ochii către stele, În turnul de ivoriu al visurilor mele? TOPÎRCEANU, P. 50. ♦ Turn de sondă = turlă (2). Turn de apă = castel de apă, v. castel (2). ♦ (Rar) Coș de fabrică. Fabrica de locomotive se înalță... gigantică și turnurile ei, asemenea unor gîturi de păsări însetate, decorează golurile dintre piscuri. SAHIA, N. 29. 2. Piesă la jocul de șah, în formă de turn (1); tură².

TURN² s.n. (Geol.) Formă de relief proeminentă, izolată, cu aspect prismatic, formată din calcare, conglomerate și alte roci. [Cf. germ. Turm, fr. tour].

TURN¹ s.n. 1. Construcție de zidărie, de beton etc., de înălțime relativ mare în raport cu dimensiunile bazei. ♦ Turn-lanternă = turn susținut de patru arce mari și străpuns de goluri prin care se asigură iluminatul unei biserici, care se înalță deasupra careului transeptului; turn de fildeș = expresie arătând izolarea unui scriitor, artist etc., de realitățile înconjurătoare. 2. (Șah) Tură². [< germ. Turm].

TURN¹ s. n. 1. construcție de zidărie, de beton etc., de înălțime relativ mare în raport cu dimensiunile bazei. ♦ ~ -lanternă = turn susținut de patru arce mari și străpuns de goluri prin care se asigură iluminatul unei biserici, care se înalță deasupra careului transeptului; (tehn.) ~ de extracție = construcție deasupra gurii unui puț de mină în care se află dispozitivele de ghidare a cablurilor cu care se realizează manevra de transport din puț; ~ de control = construcție foarte înaltă, din care se dirijează zborurile de pe un aerodrom; ~ de fildeș = expresie indicând izolarea unui scriitor, artist de realitățile înconjurătoare. 2. tură². (< germ. Turm)

TURN² s. n. formă de relief proeminentă, izolată, cu aspect prismatic, din calcare, conglomerate și alte roci. (< germ. Turm, fr. tour)

TURN ~uri n. 1) Construcție înaltă cu secțiune transversală mică, ridicată separat sau în cadrul unui complex arhitectural. ◊ ~ de apă turn folosit drept rezervor de apă. ~ de răcire răcitor de apă dintr-un circuit închis al unei instalații termice. ~ de fildeș simbol al izolării de realitate. 2) Piesă la jocul de șah reprezentând un turn crenelat care poate fi mișcat numai în linie dreaptă și în două direcții; tură. /<germ. Turm

turn n. 1. clădire înaltă de formă rotundă sau poligonală: 2. piesă în jocul de șah. [Sas. TŬRN = nemț. THURM].

turn n., pl. urĭ (sas. turn, germ. turm). Foișor de observat departe, ca la castelele medievale, la pompieriĭ ș. a.: turnu Colțiĭ, turnu Goliiĭ, turnu Eiffel. Turlă: cele patru turnurĭ ale Mitropoliiĭ din Ĭașĭ. O pĭesă în jocu de șah. V. culă.

BLOC-TURN, bloc-turnuri, s. n. Bloc cu multe etaje în formă de turn. – Bloc + turn.

bloc-túrn s. n. Clădire înaltă în formă de turn ◊ „[Vrei să fii] ca o mare poposind în munți ori ca pe o stradă cu bloc-turn.” Gaz. lit. 23 II 61 p. 1. ◊ „Zgârie stele. Un grup de arhitecți americani a elaborat proiectul unui bloc-turn cu înălțimea de peste 11500 m.” Săpt. 16 II 73 p. 14. ◊ „[...] imobilul central al întreprinderii – un bloc-turn cu 31 de etaje [...]” Sc. 13 I 77 p. 4; v. și 29 III 75 p. 6; v. și prefața (din bloc + turn, după fr. immeuble-tour; DMN 1965; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; FC I 44, 48, 55, 58, 237; DEX-S)

cazán-turn s. n. (tehn.) ◊ „La Rovinari a intrat în probe tehnologice primul din cele patru cazane-turn de 1035 tone aburi pe oră ale termocentralei de aici [...] Cazanul are înălțimea de 92 metri și cântărește peste 12000 tone. Ca o particularitate, toate agregatele sale auxiliare – preîncălzitoarele, ventilatoarele de aer și de gaze, precum și electrofiltrele – sunt asamblate în partea superioară.” R.l. 4 IX 75 p. 5 (din cazan + turn)

clădíre-túrn s. f. Bloc foarte înalt ◊ „Este realizabilă construirea unei clădiri-turn de 4000 m înălțime, destinată unui milion de locuitori?” Sc. 2 XI 70 p. 4. ◊ „Tehnicienii de la Consiliul național al cercetării din Canada propun un procedeu, pe care l-au pus de curând la punct, pentru salvarea – în caz de incendiu – a locatarilor clădirilor-turn.” R.l. 22 II 74 p. 6 (din clădire + turn)

macará-túrn s. f. Macara care poate fi folosită la mari înălțimi ◊ „A fost terminat un nou tip de macara-turn cu un braț de 2,3 tone și 24 m.” R.l. 11 X 67 p. 4. ◊ „Când însăși macaraua-turn devine catarg al nepăsării.” Sc.t. 1 XI 73 p. 3. ◊ „Specialiștii sovietici au pus la punct proiectul unei macarale-turn cu telecomandă.” R.l. 11 VII 78 p. 6 (după fr. grue à tour, engl. tower crane, germ. Turmkran; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 325; DT; DTP)

Malakov (Turnul) m. fort ce apără Sevastopolul în Crimea, luat cu asalt de Francezi (1854).

Turnu n. 1. od., numele Turnu-Severinului ca cetate turcească; 2. azi, schit în jud. Argeș, lângă Olt, situat într’o regiune pitorescă.

Turnu-Măgurele n. oraș comercial așezat pe Dunăre, la stânga Oltului, cap. jud. Teleorman: 9500 loc.

Turnu-Severin n. oraș de construcțiune modernă, port pe Dunăre și punct strategic, cap. jud. Mehedinți: 23.000 loc. Șantier naval cu ateliere de construcțiuni ale Statului. V. Severin.

turn s. n., pl. túrnuri