3 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

turiști v vz toriști

TURÍST, -Ă, turiști, -ste, s. m. și f. Persoană care practică turismul (1). – Din fr. touriste, it. turista.

TURÍST, -Ă, turiști, -ste, s. m. și f. Persoană care practică turismul (1). – Din fr. touriste, it. turista.

toriște sf [At: LB / V: (reg) st~, tar~, ~râș~, ~ițe, ~roș~, ~ruș~, tuli~, tur~ / Pl: ~ti / E: bg торище] 1 (Reg) Loc de odihnă al oilor și al vacilor în timpul amiezii, al nopții și al iernii Si: (reg) staniște, torină (1), zăcătoare. 2 (Reg) Loc unde se dă oilor de mâncare (iama). 3 (Reg) Loc unde pasc animalele. 4 (Reg) Adăpost pentru oi și capre. 5 (Reg) Loc din care s-a scos băligarul. 6 (Reg) Loc unde se mulg oile. 7 (Reg) Loc unde a fost stâna. 8 (Reg) Loc bătătorit. 9 (Reg) Loc de întâlnire. 10 (Reg) Adăpost pentru păstorul vitelor. 11 (Olt) Loc din apropierea șoselei unde poposesc căruțașii porniți la drumuri lungi. 12 (Reg) Loc special amenajat în care se pune cursa de prins păsări. 13 (Reg) Resturi de fân, de paie etc. din iesle sau de pe locul unde au mâncat vitele sau oile Si: (reg) ogrinji1, tor1 (2), torină (2). 14 (Reg; îe) A face st~ A face murdărie în jurul său, la masă. 15 (Reg; lpl) Tulpini de porumb tăiate, servind ca hrană vitelor. 16 (Mun; Olt) Gunoi1 format din băligar și pleavă.

turist, ~ă smf [At: RUSSO, S. 198 / Pl: ~iști, ~e / E: fr touriste, ger Tourist] Persoană care practică turismul (1).

TÓRIȘTE, toriști, s. f. (Transilv., Ban., cu sens colectiv; și în forma turiște) 1. Resturi de nutreț care rămîn în iesle sau în locul unde au mîncat oile sau vitele; ogrinji, tor. Turiște la ei, ogrinji în ieslea vitelor nu se pomeneau nici de leac. AGÎRBICEANU, S. P. 28. 2. Loc unde li se dă oilor de mîncare iarna; loc de odihnă al oilor și al vacilor; zăcătoare. Cînd iarna se adună mai multe [presuri] la un loc prin ogrăzi, prin ocoalele vitelor, pe turiștile oilor... în curînd după aceea are să sosească vreme rea. MARIAN, O. I 381. – Variantă: túriște s. f.

TURÍST, -Ă, turiști, -ste, s. m. și f. Persoană care practică turismul. V. excursionist. Noi, turiștii, sîntem ținuți să cunoaștem și limbile orientale, altfel n-am putea vizita locurile unde vechea omenire a lăsat cele mai adînci și mai mărețe urme despre trecutul său. HOGAȘ, H. 93. Spuind domnitorului că acest turist avea să scrie impresiunile lui de călătorie... consulul Franciei cerea pentru călător înlesniri de transport prin țară. GHICA, S.161. Pe zidul Cetățuiei este un foișor luminat, cu trei ferestre mari, din care turistul se bucură de o minunată panoramă. RUSSO, S. 198.

TÓRIȘTE, toriști, s. f. (Reg.) 1. Resturi de nutreț care rămân în iesle sau pe locul unde au mâncat vitele sau oile. 2. Loc unde se dă oilor de mâncare iarna; loc de odihnă al oilor și al vacilor; zăcătoare.

TURÍST, -Ă s.m. și f. Cel care practică turismul. [< fr. touriste, it. turista].

TURÍST, -Ă s. m. f. cel care practică turismul (1). (< fr. touriste, it. turista)

TÓRIȘTE ~i f. reg. Loc de odihnă pentru oi sau pentru vite în timpul amiezii sau al nopții. /<bulg. torište

TURÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană care practică turismul. /<fr. touriste, germ. Touriste

turist m. cel ce călătorește de plăcere sau pentru instrucțiune (= fr. touriste).

turiște f. Mold. ogrinji. [Albanez TURIȘT, târlă].

tóriște și (maĭ des) stóriște f. (bg. torište, d. tor, băligar. V. tor). Munt. Olt. Gunoĭ compus din băligar și pleavă (Doĭna, 2-3, 43). Locu de unde s’a scos băligaru. Locu unde mănîncă oile. Loc băturit între semănăturĭ. Loc de adunare, staniște: un stol de potîrnichĭ care-șĭ aveaŭ storiștea acolo. Br.-Voĭn. VR. 2, 9, 344). A face storiște, a face murdărie pin prejur cînd mănîncĭ. – Și túriște (Mold.), ogrinjĭ, rămășiță din mîncarea vitelor; și túliște (Trans.), staniște. V. tîrhălaĭe, tîrnomeată.

*turíst, -ă s. (fr. touriste, d. engl. tourist, care vine d. fr. tour, învîrtitură, ocol, raĭtă, din răd. luĭ tourner, retourner, și rom. a înturna. V. tur 2). Călător p. plăcerea de a vizita, de a trage raĭte pin lume.

arată toate definițiile

Intrare: turiști
turiști
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: toriște
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toriște
  • toriștea
plural
  • toriști
  • toriștile
genitiv-dativ singular
  • toriști
  • toriștii
plural
  • toriști
  • toriștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turiște
  • turiștea
plural
  • turiști
  • turiștile
genitiv-dativ singular
  • turiști
  • turiștii
plural
  • turiști
  • turiștilor
vocativ singular
plural
Intrare: turist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turist
  • turistul
  • turistu‑
plural
  • turiști
  • turiștii
genitiv-dativ singular
  • turist
  • turistului
plural
  • turiști
  • turiștilor
vocativ singular
  • turistule
  • turiste
plural
  • turiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

toriște turiște

  • 1. regional (cu sens) colectiv Resturi de nutreț care rămân în iesle sau în locul unde au mâncat oile sau vitele.
    exemple
    • Turiște la ei, ogrinji în ieslea vitelor nu se pomeneau nici de leac. AGÎRBICEANU, S. P. 28.
      surse: DLRLC
  • 2. Loc unde li se dă oilor de mâncare iarna; loc de odihnă al oilor și al vacilor.
    exemple
    • Cînd iarna se adună mai multe [presuri] la un loc prin ogrăzi, prin ocoalele vitelor, pe turiștile oilor... în curînd după aceea are să sosească vreme rea. MARIAN, O. I 381.
      surse: DLRLC

etimologie:

turist, -ă turistă

  • 1. Persoană care practică turismul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Noi, turiștii, sîntem ținuți să cunoaștem și limbile orientale, altfel n-am putea vizita locurile unde vechea omenire a lăsat cele mai adînci și mai mărețe urme despre trecutul său. HOGAȘ, H. 93.
      surse: DLRLC
    • Spuind domnitorului că acest turist avea să scrie impresiunile lui de călătorie... consulul Franciei cerea pentru călător înlesniri de transport prin țară. GHICA, S.161.
      surse: DLRLC
    • Pe zidul Cetățuiei este un foișor luminat, cu trei ferestre mari, din care turistul se bucură de o minunată panoramă. RUSSO, S. 198.
      surse: DLRLC

etimologie: