2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TURBUREL, -EA adj., s. n. v. tulburel.

turburel, ~ea a, sn vz tulburel

TURBUREL, -EA adj. s. n. v. tulburel.

turburél n., pl. urĭ și e (d. turbure). Fam. Vin turbure abea ĭeșit din starea de must. – În est tulb-.

TULBUREL, -EA, tulburei, -ele, adj., s. n. 1. Adj. Diminutiv al lui tulbure. 2. S. n., adj. (Vin nou) care nu s-a limpezit încă. [Var.: turburel, -ea, adj., s. n.] – Tulbure + suf. -el.

TULBUREL, -EA, tulburei, -ele, adj., s. n. 1. Adj. Diminutiv al lui tulbure. 2. S. n., adj. (Vin nou) care nu s-a limpezit încă. [Var.: turburel, -ea, adj., s. n.] – Tulbure + suf. -el.

tulburel, ~ea [At: CADE / V: (înv) turb~ / Pl: ~ei, ~de / E: tulbure + -el] 1-8 a (Pop; șhp) (Cam) tulbure (1-4). 9-10 sn, a (Vin nou) care nu s-a limpezit încă.

TULBUREL1 s. n. Vin nou (care nu s-a limpezit încă). Un vin păstrat în crama strîmtă... se vindea ca tulburel. CAMIL PETRESCU, O. II 519. Prînzisem cu cîteva măsuri de tulburel ce nu se liniștise încă între doagele bolobocului. I. BOTEZ, ȘC. 98.

TULBUREL2, -EA, tulburei, -le, adj. 1. Diminutiv al lui tulbure. Nu mai vezi pămînt uscat, Ci tot ape tulburele, Umblînd corăbii pe ele... JARNÍK-BÎRSEANU, D. 320. 2. (Rar) Neliniștit, îngrijorat. (Adverbial) Cel pe calul muced oftează tulburel. COȘBUC, P. II 197.

TULBUREL n. Vin nou care încă nu s-a limpezit după fierbere. /tulbure + suf. ~el

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tulburel1 adj. m., pl. tulburei; f. tulburea, pl. tulburele

tulburel1 adj. m., pl. tulburei; f. tulburea, pl. tulburele

tulburel adj. m., pl. tulburei; f. sg. tulburea, pl. tulburele

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tulburel s. n. sg. vin nou care nu s-a limpezit încă

Intrare: tulburel (adj.)
tulburel1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A67)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tulburel
  • tulburelul
  • tulburelu‑
  • tulburea
  • tulbureaua
plural
  • tulburei
  • tulbureii
  • tulburele
  • tulburelele
genitiv-dativ singular
  • tulburel
  • tulburelului
  • tulburele
  • tulburelei
plural
  • tulburei
  • tulbureilor
  • tulburele
  • tulburelelor
vocativ singular
plural
turburel1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A67)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turburel
  • turburelul
  • turburelu‑
  • turburea
  • turbureaua
plural
  • turburei
  • turbureii
  • turburele
  • turburelele
genitiv-dativ singular
  • turburel
  • turburelului
  • turburele
  • turburelei
plural
  • turburei
  • turbureilor
  • turburele
  • turburelelor
vocativ singular
plural
Intrare: tulburel (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tulburel
  • tulburelul
  • tulburelu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • tulburel
  • tulburelului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turburel
  • turburelul
plural
genitiv-dativ singular
  • turburel
  • turburelului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tulburel, tulbureaadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui tulbure. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu mai vezi pămînt uscat, Ci tot ape tulburele, Umblînd corăbii pe ele... JARNÍK-BÎRSEANU, D. 320. DLRLC
  • 2. Care nu s-a limpezit încă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. rar Neliniștit, îngrijorat. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cel pe calul muced oftează tulburel. COȘBUC, P. II 197. DLRLC
etimologie:
  • Tulbure + sufix -el. DEX '98 DEX '09

tulburelsubstantiv neutru

  • 1. Vin nou care nu s-a limpezit încă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un vin păstrat în crama strîmtă... se vindea ca tulburel. CAMIL PETRESCU, O. II 519. DLRLC
    • format_quote Prînzisem cu cîteva măsuri de tulburel ce nu se liniștise încă între doagele bolobocului. I. BOTEZ, ȘC. 98. DLRLC
etimologie:
  • Tulbure + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.