3 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tuie sf [At: PAMFILE, C. Ț. 187 / V: (reg) tui sn / Pl: tui / E: ns cf toi3] (Mol) Dor accentuat față de cineva sau de ceva Si: patimă.

TÚIE2, tui, s. f. (Regional) Dor fierbinte de ceva; dîrdoră. Pălindu-l pe băiet tuia însuratului, trimete pe mă-sa la împărat să-i ceară fata de nevastă. ȘEZ. VI 13.

TÚIA, tuia, s. f. (Bot.) Arborele-vieții. – Din fr. thuya.

TÚIA, tuia, s. f. (Bot.) Arborele-vieții. – Din fr. thuya.

tui6, tuie a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ / E: ns cf tehui, hututui, tuieș] (D. persoane) 1 (Olt; Mun) Care este țicnit Si: nebun, smintit, (reg) tuiac (1), tuieș (1). 2 (Olt; Mol) Care este zăpăcit Si: (pfm) aiurit, năuc, (reg) tuiac (2), tuieș (2). 3 (Trs; Mun) Amețit de băutură Si: (reg) tuiac (3).

tuia sf [At: MURNU, O. 81 / S și: thu~, thuya / Pl: ~ / E: gr Θύια, fr thuya] (Bot) Arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal Si: arborele-vieții (Thuja occidentalis).

TUI3, TÚIE, tui, adj. (Regional) Tuieș.

TÚIA s. f. (Bot.) Arborele vieții, v. arbore. – Variantă: túie s. f.

TUI3, TÚIE, tui, adj. (Reg.) Tuieș. – Din tuieș.

TÚIA s.f. (Bot.) Arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal; arborele vieții. [Pron. tu-ia, pl. invar. / < fr. thuya].

TÚIA s. f. arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal; arborele vieții. (< fr. thuya)

TÚIA f. Arbore decorativ exotic din familia pinului, cu tulpina înaltă, cu coroana deasă și ramuroasă, cu frunze mici, solzoase; arborele vieții. [G.-D. tuiei] /<fr. thuya

2) tuĭ, túĭe (Olt.) și túĭeș, -ă (Mold.) adj. Fam. Șuĭ, țicnit, cam nebun.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

túia (arbore) s. f., g.-d. art. túiei; pl. túia

túia s. f., g.-d art. túiei; pl. túia


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TUI adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.

tui adj. v. AIUREA. AIURIT. BEZMETIC. DESCREIERAT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT. ZĂNATIC. ZĂPĂCIT. ZURLIU.

TUIA s. (BOT.; Thuja orientalis) arborele-vieții, (rar) tămîie.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

túie s. f. – Plantă exotică (Thuja orientalis, T. occidentalis). Fr. thuja nume științific.

arată toate definițiile

Intrare: tuie (dor)
substantiv feminin (F130)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuie
  • tuia
plural
  • tui
  • tuile
genitiv-dativ singular
  • tui
  • tuii
plural
  • tui
  • tuilor
vocativ singular
plural
Intrare: tui (adj.)
tui3 (adj.) adjectiv
adjectiv (A122)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tui
  • tuiul
  • tuiu‑
  • tuie
  • tuia
plural
  • tui
  • tuii
  • tui
  • tuile
genitiv-dativ singular
  • tui
  • tuiului
  • tui
  • tuii
plural
  • tui
  • tuilor
  • tui
  • tuilor
vocativ singular
plural
Intrare: tuia
substantiv feminin (F163)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuia
  • tuia
plural
  • tuia
genitiv-dativ singular
  • tuia
  • tuiei
plural
  • tuia
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F130)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuie
  • tuia
plural
  • tui
  • tuile
genitiv-dativ singular
  • tui
  • tuii
plural
  • tui
  • tuilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tuie (dor)

etimologie:

tuia tuie

  • 1. botanică Arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: arborele-vieții

etimologie:

tui (adj.)

etimologie:

  • tuieș
    surse: DLRM