15 definiții pentru treaz


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREAZ, -Ă, treji, -ze, adj. 1. Care se află în stare de veghe, care nu doarme; deștept. 2. Care nu este beat. 3. Fig. Care veghează cu atenție; vigilent. – Din sl. trĕzvŭ.

TREAZ, -Ă, treji, -ze, adj. 1. Care se află în stare de veghe, care nu doarme; deștept. 2. Care nu este beat. 3. Fig. Care veghează cu atenție; vigilent. – Din sl. trĕzvŭ.

treaz, ~ă a [At: (a. 1642) BV I, 123/3 / V: (îrg) ~v / Pl: treji, ~eze / E: vsl трѣзвъ] 1 Care nu doarme. 2 (Fig) Care aparține treziei (1). 3 (Fig) Care veghează cu atenție Si: vigilent. 4 (Înv; d. măsuri) Care denotă vigilență. 5 Care nu este amețit de băutură. 6 (Fig; d. minte, gândire etc.) Limpede. 7 (Fig; d. oameni) Cu mintea limpede Si: cumpătat, înțelept.

TREAZ, -Ă, treji, -ze, adj. 1. (În opoziție cu adormit) Care nu doarme; deștept (2). Se îndoia în sinea lui dacă-i treaz ori visează. VORNIC, P. 194. I se sperie somnul și rămase treaz și nebîntuit de piroteală. ISPIRESCU, L. 73. ◊ (Metaforic) Cînd totul doarme-n zvonul izvorului de pace, Un ochi e treaz în noapte, o inimă nu tace. EMINESCU, O. IV 298. 2. Care nu e beat, care nu s-a îmbătat, care nu e amețit de băutură. Te-ai îmbătat, ticălosule! – îl înfrunta ea cu asprime.Zău că eram treazse dezvinovăți el. SLAVICI, N. II 323. Vezi paharele cum pline tot la gură năvălesc... N-ar fi bine, ș-apoi n-ar avea nici haz, Între noi în astă-seară, numai tu să rămîi treaz. BELDICEANU, P. 128. 3. Care veghează cu atenție; atent, vigilent. Dovada... de încredere o să mă facă de o sută de ori mai puternic, mai treaz decît am fost pînă acum. DEMETRIUS, C. 70. Ia privește-i cum stau toți treji și se uită țintă în ochii noștri. CREANGĂ, A. 39. Auzit-ați de-un viteaz Care vecinic șede treaz Cînd e țeara la necaz? ALECSANDRI, P. P. 214. ◊ Fig. Ca Byron, treaz de vîntul cel sălbatic al durerii, Palid stinge Alexandrescu sînta candel-a sperării. EMINESCU, O. I 32. 4. (Neobișnuit) Cu mintea clară, limpede; înțelept. Firea! Numai prin nedrept ea poate Pe cei slabi să-i facă treji. COȘBUC, P. I 264. A să da tinerilor trup vîrtos și sănătos și minte trează și deșteaptă. PISCUPESCU, O. 29.

TREAZ treáză (treji, tréze) 1) Care nu doarme; aflat în stare de veghe. 2) Care nu este beat. 3) fig. Care vădește atenție și perspicacitate; vigilent. ◊ ~ la minte cu mintea clară; deștept. /<sl. trĕzvu

treaz a. 1. care nu e beat: ce-i în inima treazului este în gura beatului PANN; 2. deșteptat, viu: treaz și nedormit. [Slav. TRĬEZVŬ, cumpătat (la băutură)]. ║ m. cel treaz.

treáz, -ă adj., pl. trejĭ, treze (vsl. trĭezvŭ, treaz, nu beat; bg. trĭezven). Care nu e beat saŭ care nu doarme, deștept: păzitor treaz, copil treaz. Fig. Deștept, înțelept: om treaz, minte trează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

treáz adj. m., pl. treji; f. treáză, pl. tréze

treáz adj. m., pl. treji; f. sg. treáză, pl. tréze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TREAZ adj. v. atent, circumspect, conștient, grijuliu, lucid, precaut, prevăzător, prudent, vigilent.

TREAZ adj. 1. deștept, neadormit, (înv.) veget, vegheat. (Ești încă ~ la ora asta?) 2. v. sculat. 3. v. nebăut.

treaz adj. v. ATENT. CIRCUMSPECT. CONȘTIENT. GRIJULIU. LUCID. PRECAUT. PREVĂZĂTOR. PRUDENT. VIGILENT.

TREAZ adj. 1. deștept, neadormit, (înv.) veget, vegheat. (Ești încă ~ la ora asta?) 2. deștept, sculat. (Deși dimineața, toți erau ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

treáz (-ză), adj.1. Deștept, în stare de veghe. – 2. Vigilent, alert. – 3. Care nu a băut, care nu s-a îmbătat. – Var. înv. treazv. Sl. trĕzvŭ „cumpătat” (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 420; Conev 100), cf. slov. trezen.Der. trezi, vb. (a deștepta, a însufleți, a excita; refl., a se deștepta; a se afla, a se găsi pe neașteptate; refl., a nu mai fi beat; refl., a se răsufla o băutură), înv. trezvi, din sl. trĕzviti sĕ „a se reglementa, a se modera”, uz general (ALR, I, 230); trezie (var. înv. trezvie), s. f. (stare de veghe; starea cuiva nebăut).

Intrare: treaz
treaz adjectiv
adjectiv (A53)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • treaz
  • treazul
  • treazu‑
  • trea
  • treaza
plural
  • treji
  • trejii
  • treze
  • trezele
genitiv-dativ singular
  • treaz
  • treazului
  • treze
  • trezei
plural
  • treji
  • trejilor
  • treze
  • trezelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

treaz

  • 1. Care se află în stare de veghe, care nu doarme.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deștept attach_file 3 exemple
    exemple
    • Se îndoia în sinea lui dacă-i treaz ori visează. VORNIC, P. 194.
      surse: DLRLC
    • I se sperie somnul și rămase treaz și nebîntuit de piroteală. ISPIRESCU, L. 73.
      surse: DLRLC
    • metaforic Cînd totul doarme-n zvonul izvorului de pace, Un ochi e treaz în noapte, o inimă nu tace. EMINESCU, O. IV 298.
      surse: DLRLC
  • 2. Care nu este beat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: beat (amețit) turmentat attach_file 2 exemple
    exemple
    • Te-ai îmbătat, ticălosule! – îl înfrunta ea cu asprime. – Zău că eram treaz – se dezvinovăți el. SLAVICI, N. II 323.
      surse: DLRLC
    • Vezi paharele cum pline tot la gură năvălesc... N-ar fi bine, ș-apoi n-ar avea nici haz, Între noi în astă-seară, numai tu să rămîi treaz. BELDICEANU, P. 128.
      surse: DLRLC
  • 3. figurat Care veghează cu atenție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atent vigilent attach_file 4 exemple
    exemple
    • Dovada... de încredere o să mă facă de o sută de ori mai puternic, mai treaz decît am fost pînă acum. DEMETRIUS, C. 70.
      surse: DLRLC
    • Ia privește-i cum stau toți treji și se uită țintă în ochii noștri. CREANGĂ, A. 39.
      surse: DLRLC
    • Auzit-ați de-un viteaz Care vecinic șede treaz Cînd e țeara la necaz? ALECSANDRI, P. P. 214.
      surse: DLRLC
    • figurat Ca Byron, treaz de vîntul cel sălbatic al durerii, Palid stinge Alexandrescu sînta candel-a sperării. EMINESCU, O. I 32.
      surse: DLRLC
  • 4. neobișnuit Cu mintea clară, limpede.
    exemple
    • Firea! Numai prin nedrept ea poate Pe cei slabi să-i facă treji. COȘBUC, P. I 264.
      surse: DLRLC
    • A să da tinerilor trup vîrtos și sănătos și minte trează și deșteaptă. PISCUPESCU, O. 29.
      surse: DLRLC

etimologie: