10 definiții pentru transfigurație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRANSFIGURÁȚIE, transfigurații, s. f. Transfigurare. – Din fr. transfiguration, lat. transfiguratio.

TRANSFIGURÁȚIE, transfigurații, s. f. Transfigurare. – Din fr. transfiguration, lat. transfiguratio.

transfigurație sf [At: COSTINESCU / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr transfiguration] 1 (Îvr) Transfigurare (1). 2 (Rel; îs) ~ia Domnului Sărbătoarea religioasă a Schimbării la față a Mântuitorului Iisus Hristos pe Muntele Taborului. 3-5 Transfigurare (3-5).

TRANSFIGURÁȚIE s.f. Tranfigurare. [Gen. -iei. / cf. fr. transfiguration, lat. transfiguratio].

TRANSFIGURÁȚIE s. f. transfigurare. (< fr. transfiguration, lat. transfiguratio)

*transfigurațiúne f. (lat. transfigurátio, -ónis). Acțiunea de a transfigura. Sărbătoarea Schimbăriĭ la față (6 Aŭgust). – Și -áție, dar ob. -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!transfiguráție (înv.) (tran-sfi-, -ți-e/trans-fi-) s. f., art. transfiguráția (-ți-a), g.-d. transfiguráții, art. transfiguráției; pl. transfiguráții, art. transfiguráțiile (-ți-i-)

transfiguráție s. f. (sil. mf. trans-) figurație


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TRANSFIGURÁȚIE s. v. transfigurare.

Intrare: transfigurație
transfigurație substantiv feminin
  • silabație: tran-sfi-gu-ra-ți-e, trans-fi-gu-ra-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • transfigurație
  • transfigurația
plural
  • transfigurații
  • transfigurațiile
genitiv-dativ singular
  • transfigurații
  • transfigurației
plural
  • transfigurații
  • transfigurațiilor
vocativ singular
plural

transfigurație

etimologie: