Din totalul de 33 sunt afișate 20 definiții pentru transă, tranșa, tranșă   conjugări / declinări

TRÁNSĂ, transe, s. f. Stare de conștiență modificată, caracterizată prin reducerea sensibilității la stimuli și chiar o pierdere temporară a contactului cu mediul ambiant, indusă prin hipnoză, substanțe psihotrope sau practici religioase. – Din fr. transe.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

TRANȘÁ, tranșez, vb. I. Tranz. 1. A rezolva repede și definitiv o dificultate, un conflict etc. 2. A separa, în porțiuni anatomice, după sortimente, calitate etc., carnea unui animal tăiat pentru consum. – Din fr. trancher.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÁNȘĂ, tranșe, s. f. 1. Fiecare dintre părțile în care sunt divizate lucrurile ce urmează să fie produse sau distribuite în etape succesive; parte, porție. ♦ Fiecare dintre porțiunile anatomice în care este separată carnea tăiată, în vederea sortării pe calități și a formării de pachete preambalate. 2. Suprafața formată de marginile tăiate ale foilor unei cărți, ale unui registru etc., uneori vopsită sau aurită. – Din fr. tranche.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÁNSĂ, transe, s. f. Stare psihică specială în care se găsește de obicei o persoană hipnotizată, deosebită atât de starea de veghe cât și de cea de somn, caracterizată prin slăbirea sau dispariția atitudinii discriminatorii, critice la acțiunea unor sugestii sau autosugestii. – Din fr. transe.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

TRANȘÁ, tranșez, vb. I. Tranz. 1. A rezolva repede și definitiv o dificultate, un conflict etc. 2. A separa, în porțiuni anatomice, după sortimente, calitate etc., carnea unui animal tăiat pentru consum. – Din fr. trancher.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÁNȘĂ, tranșe, s. f. 1. Fiecare dintre părțile în care sunt divizate lucrurile ce urmează să fie produse sau distribuite în etape succesive; parte, porție. ♦ Fiecare dintre porțiunile anatomice în care este separată carnea tăiată, în vederea sortării pe calități și a formării de pachete preambalate. 2. Suprafața formată de marginile tăiate ale foilor unei cărți, ale unui registru etc., uneori vopsită sau aurită. – Din fr. tranche.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÁNSĂ, transe, s. f. Stare specială de pierdere a voinței în care se găsește o persoană supusă acțiunii hipnozei.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRANȘÁ, tranșez, vb. I. Tranz. A rezolva definitiv (o chestiune, o dificultate, un conflict). Conflictul părea tranșat, ordinea și siguranța portului restabilită prin supunerea oarbă la hotărîrea șefului. BART, S. M. 89.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÁNȘĂ, tranșe, s. f. Fiecare dintre părțile în care este divizat un lucru sau un grup de lucruri ce urmează să fie produse sau distribuite în rate succesive.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

tránsă (stare psihică) s. f., g.-d. art. tránsei; pl. tránse

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tranșá (a ~) vb., ind. prez. 3 tranșeáză, 1 pl. tranșắm

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tránșă (parte, porție) s. f., art. tránșa, g.-d. art. tránșei; pl. tránșe

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tránsă s. f., g.-d. art. tránsei; pl. tránse

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tranșá vb., ind. prez. 1 sg. tranșéz, 3 sg. și pl. tranșeáză, 1 pl. tranșăm; ger. tranșând

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tránșă s. f., art. tránșa, g.-d. art. tranșei; pl. tránșe

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRANȘÁ vb. a rezolva. (A ~ în favoarea sa disputa.)

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÁNȘĂ s. v. bucată.

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÁNȘĂ s. v. rată.

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÁNSĂ s.f. Stare de pierdere a voinței în care se află o persoană supusă hipnozei. [< fr. transe].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRANȘÁ vb. I. tr. 1. A tăia (și a sorta) carnea destinată preparării mâncării, consumului. ♦ A tăia în lame, în plăci (marmură etc.). 2. A ajunge la o înțelegere, a rezolva repede o chestiune, o dificultate. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șând. / < fr. trancher].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink