2 intrări
13 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRANCHILIZANT, -Ă, tranchilizanți, -te, adj., s. n. (Substanță, medicament) care liniștește, care relaxează. – Din fr. tranquillisant.
tranchilizant, ~ă sn, a [At: COSTINESCU / S și: (înv) ~isa~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr tranquillisant] 1-2 (Medicament) care reduce starea de tensiune psihică, frica, reacțiile psihomotorii, echilibrează afectul și determină o stare de calm, de indiferență Si: calmant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRANCHILIZANT, -Ă, tranchilizanți, -te, adj., s. n. (Substanță, medicament) care produce o stare de calm, de indiferență. – Din fr. tranquillisant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
TRANCHILIZANT, -Ă adj., s.n. (Medicament) cu acțiune deconectantă, reducînd starea de tensiune psihică, anxietatea, fără a produce somn; calmant. [< fr. tranquillisant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRANCHILIZANT, -Ă adj., s. n. (medicament) care liniștește, relaxează; calmant. (< fr. tranquillisant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tranchilizant s. n. (med.) Sedativ, substanță care produce o stare de calm ◊ „Sunt pe cale tranchilizantele să cucerească în Occident statutul mitic deținut de aspirină? – se întreabă revista franceză «L’Express».” Sc. 11 VI 74 p. 6. ◊ „Totalitatea eforturilor ce se fac pentru protecția mediului fizic extern, pentru curmarea abuzului de medicamente (sedative, tranchilizante, diferite toxice, antibiotice) [...] converg spre eliminarea factorilor nocivi care favorizează apariția bolii.” Sc. 19 XI 78 p. 4. ◊ „S. N., 28 de ani, actor la rândul său, a murit, aparent accidental, din cauza combinării alcoolului cu un tranchilizant (valium).” R.l. 22 XI 78 p. 6 (din fr. tranquillisant; PR 1950; DZ; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TRANCHILIZANT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe, medicamente, factori etc.) Care tranchilizează, liniștește; cu proprietatea de a calma; calmant; sedativ. /<fr. tranquillisant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tranchilizant1 adj. m., pl. tranchilizanți; f. tranchilizantă, pl. tranchilizante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tranchilizant2 s. n., pl. tranchilizante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tranchilizant1 adj. m., pl. tranchilizanți; f. tranchilizantă, pl. tranchilizante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tranchilizant2 s. n., pl. tranchilizante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tranchilizant adj. m., pl. tranchilizanți; f. sg. tranchilizantă, pl. tranchilizante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tranchilizant s. n., pl. tranchilizante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
tranchilizant, tranchilizantăadjectiv tranchilizant, tranchilizantesubstantiv neutru
etimologie:
- tranquillisant DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.