2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

toșcă sf vz țoșcă1

țoșcă [At: CIHAC, II, 405 / V: țoașcă (Pl: țoaște), to~ / Pl: țoște, țoști / E: nct] 1-2 sf (Mol) (Conținutul unui) săculeț de pânză în care se țin diferite obiecte, bani etc. 3 a (Mol) Plin. 4 sf (Reg; lpl; îf țoaște) Sarmale. 5 sf (Rar) Turnură la rochie. 6 sf (Reg) Bucată dintr-o țesătură mai groasă (de lână, de cânepă etc.) prinsă de patru țăruși pentru a improviza în timpul lucrului la câmp un fel de leagăn pentru copil.

ȚOȘCĂ, țoști, s. f. (Și în forma toșcă) Săculeț, trăistuță, tașcă. Voinicul a scos o țoșcă de bani, i-a numărat. POPA, V. 17. Săpunul uscat se păstrează în țoști, în pod. PAMFILE, I. C. 61. Călugărul avea o țoșcă cu galbeni și acuma nu știa ce să facă cu dînșii. I. CR. IV 45. ◊ Loc. adj. Țoșcă de... = doldora de..., plin de... Dă babei vreo cîteva gîturi de rachiu și apoi îi mai întinde și o pungă toșcă de bani. CREANGĂ, P. 171. – Variantă: toșcă s. f.

toșcă f. adv. Mold. doldora: o pungă toșcă de bani CR. [Origină necunoscută].

țoșcă f. Mold. traistă mică. [Origină necunoscută].

țóșcă adv. (cp. cu țușcă). Est. Torbă, traĭstă. Adv. Doldora, zolcă, bucșit, tixit, foarte plin (unflat): cu punga toșcă de banĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țoșcă (reg.) s. f., g.-d. art. țoștii; pl. țoști

țoșcă (reg.) s. f., g.-d. art. țoștii; pl. țoști

țoșcă s. f., g.-d. art. țoștii; pl. țoște

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚOȘCĂ s. v. săculeț, săcușor, tolbă.

țoșcă s. v. SĂCULEȚ. SĂCUȘOR. TOLBĂ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

TOSCA < rus Тocкa „tristețe”. 1. Toscul Toader, stolnic, mold., în 1502 obține satul Solești. 2. Cf. Toșca, Badea (P Bor 83) și Toșculețu, N. (VM).

Intrare: Tosca
Tosca nume propriu
nume propriu (I3)
  • Tosca
Intrare: țoșcă
substantiv feminin (F50)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țoșcă
  • țoșca
plural
  • țoști
  • țoștile
genitiv-dativ singular
  • țoști
  • țoștii
plural
  • țoști
  • țoștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F50)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toșcă
  • toșca
plural
  • toști
  • toștile
genitiv-dativ singular
  • toști
  • toștii
plural
  • toști
  • toștilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țoșcă, țoștisubstantiv feminin

  • 1. Săculeț, săcușor, tașcă, tolbă, trăistuță. DLRLC
    • format_quote Voinicul a scos o țoșcă de bani, i-a numărat. POPA, V. 17. DLRLC
    • format_quote Săpunul uscat se păstrează în țoști, în pod. PAMFILE, I. C. 61. DLRLC
    • format_quote Călugărul avea o țoșcă cu galbeni și acuma nu știa ce să facă cu dînșii. I. CR. IV 45. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală Țoșcă de... = doldora de..., plin de... DLRLC
      • format_quote Dă babei vreo cîteva gîturi de rachiu și apoi îi mai întinde și o pungă toșcă de bani. CREANGĂ, P. 171. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.