2 intrări
39 de definiții
- explicative DEX (18)
- ortografice DOOM (9)
- etimologice (2)
- enciclopedice (1)
- sinonime (6)
- arhaisme și regionalisme (3)
Explicative DEX
tiși v vz teși
TEȘI, teșesc, vb. IV. Tranz. A tăia sau a reteza oblic un lemn, un trunchi. ♦ A netezi, a rotunji, a nivela muchia sau vârful unui obiect ascuțit. ♦ A turti (cu o lovitură) strâmbând sau aplecând pe o parte. – Din sl. tešon, tesati.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TEȘI, teșesc, vb. IV. Tranz. A tăia sau a reteza oblic un lemn, un trunchi. ♦ A netezi, a rotunji, a nivela muchia sau vârful unui obiect ascuțit. ♦ A turti (cu o lovitură) strâmbând sau aplecând pe o parte. – Din sl. tešon, tesati.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
TIS s. m. v. tisă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TIS s. m. v. tisă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de camelia.soare
- acțiuni
TIS s. m. v. tisă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TISĂ, tise, s. f. Arbore sau arbust rășinos, care poate atinge peste 1000 de ani, cu frunze lungi, aciculare, lucitoare, cu lemnul tare și foarte prețios (Taxus baccata); p. restr. lemnul acestui arbore. [Var.: (rar) tis s. m.] – Din sl. tisa.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
teși [At: LB / V: (reg) tiși / Pzi: ~șesc / E: bg теша] 1 vt (C. i. un lemn, un trunchi2) A reteza oblic. 2 vt A ciopli oblic capătul unui lemn, ascuțindu-l în formă de pană sau subțiindu-l în formă de cui. 3 vt (Reg) A însemna oile sau caprele pentru a le putea recunoaște, tăind pieziș vârful urechii. 4 vt A netezi muchia sau vârful unui obiect. 5 vt (Spc) A rotunji capătul unui buștean ca să alunece mai ușor în timpul coborârii lui de pe munte Si: (reg) a buza, a ciuli, a olări, a oii, a rosti, a șpronța, a tivi1 (7). 6 vt A turti (cu o lovitură), strâmbând sau aplecând pe o parte. 7 vt (Reg; c. i. părul) A ridica de pe spate. 8 vr (Reg; fig) A se sfii. 9 vr (Reg; fig) A se teme2 (1). 10 vr (Pfm; îe) A (nici) nu se ~ de ceva A nu-i păsa de ceva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tis sm vz tisă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tisă1 sf [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / V: (îrg) tis sm / Pl: ~se / E: vsl тиса] 1 Arbore sau arbust rășinos, care poate atinge vârsta de peste 1000 de ani, cu frunzele verzi, lungi, aciculare, lucioase, cu lemnul tare și foarte prețios, care, fiind rar la noi, este ocrotit ca monument al naturii Si: (reg) molid, tisar1 (1) (Taxus baccata). 2 (Pex) Lemnul arbustului de tisă1 (1), dur, de culoare roșcată, mirositor, folosit pentru confecționarea unor obiecte, a mobilelor de lux, în sculptură etc. 3 (Reg) Butoiaș făcut din lemn de tisă1 (1), în care se țin băuturi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tisă2 sf [At: DDRF / Pl: ? / E: ns cf tisău] (Mol) Unitate de măsură pentru lungime, egală cu 9 decimetri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TISĂ, tise, s. f. Arbore sau arbust rășinos, care poate atinge peste 1000 de ani, cu frunze lungi, aciculare, lucioase, cu lemnul tare și foarte prețios (Taxus baccata); p. restr. lemnul acestui arbore. [Var.: (rar) tis s. m.] – Din sl. tisa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de camelia.soare
- acțiuni
TEȘI, teșesc, vb. IV. Tranz. A tăia sau a reteza oblic (un lemn, un trunchi). ♦ A netezi (rotunjind sau tocind) muchia sau vîrful unui obiect ascuțit. (Refl.) Malurile se teșesc. De o parte și de alta, pămîntul se așterne pustiu și neted ca o apă. VLAHUȚĂ, O. A. 408. ◊ Fig. Călăuzul vînătoresc se scărpina în cap, își teșea mustața și șovăia să răspundă. CAMIL PETRESCU, N. 90. ♦ A turti (cu o lovitură) strîmbînd sau aplecînd pe o parte. O imensă căciulă neagră, teșită la o parte și curmată la mijloc, se arată săltînd. HOGAȘ, M. N. 185. ◊ Fig. Cu un pumn cît butucul a teșit la pămînt pe cel dintîi jandarm din cale. POPA, V. 128.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TISĂ, tise, s. f. Arbore sau arbust rășinos, care poate atinge vîrsta de 1000 de ani, cu frunze în formă de ace moi, verzi, otrăvitoare, cu lemnul tare și foarte prețios (la noi specie rară, protejată ca monument natural) (Taxus baccata); lemnul acestui arbore. Ajuns în țiitoare, Boghean se răzimă de o tisă bătrînă. SADOVEANU, O. A. II 162. O lingură veche de tisă roșie, cu coada săpată în formă de șopîrlă. HOGAȘ, H. 54. Din acești țăruși răsar două tise, care cresc și se îmbrățișează deasupra bisericii din Armagh. ȘEZ. XIII 137. – Variantă: tis (VLAHUȚĂ, R. P. 60) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE TEȘI pers. 3 se teșește intranz. (despre obiecte cu muchii, margini sau colțuri proeminente) A căpăta forme mai netede (în urma tocirii). /<bulg. teša
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A TEȘI ~esc tranz. 1) (lemne, trunchiuri) A tăia pieziș. 2) (obiecte cu muchii, margini sau colțuri proeminente) A face să se teșească. 3) (obiecte alungite în partea de sus) A turti, strâmbând sau aplecând pe o parte. 4) fig. A culca la pământ (printr-o lovitură); a doborî; a prăvăli. /<bulg. teša
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TISĂ ~e f. 1) Arbore sau arbust rășinos, înalt și drept, cu frunze liniare persistente, cu lemnul prețios, folosit în tâmplăria fină și în sculptură. 2) Lemnul acestui arbore. /<sl. tisa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
teșì v. a reteza oblic. [Slav. TEȘÕ, a tăia].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tisă m. arbore totdeauna verde al cărui lemn roșiatic e mult întrebuințat în industria casnică și în sculptură (Taxus baccata). [Slav. TISA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
teșésc v. tr. (vsl. tesati-tešon, a tăĭa. Cp. și cu sîrb. tešiti, a mîngîĭa. V. oteșesc). Vest. Retez pĭeziș (un trunchĭ, o ureche de vită). Netezesc răzuind (de ex., un arșic ca să stea maĭ bine pe partea ceĭa). Turtesc. V. refl. Mă sîiesc, mă sfiesc, mă sinchisesc, bindisesc, îmĭ pasă: nicĭ nu mă teșesc de vorba luĭ! V. tăpșesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tísă f., pl. e (vsl. sîrb. tisa). Un copac conifer veninos perpetuŭ verde care crește pe la munte și face niște boabe roșiĭ (taxus baccata). Lemnu luĭ, roșiatic și moale, se întrebuințează în industria casnică și în sculptură. – Și tis, pl. tișĭ (rus. rut. bg. sîrb. tis): o bisericuță dintr’un tis bătrîn (Vlah. Rom. Pit. Tismana, 88).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
teși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. teșesc, 3 sg. teșește, imperf. 1 teșeam; conj. prez. 1 sg. să teșesc, 3 să teșească corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tisă s. f., g.-d. art. tisei; pl. tise
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
teși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. teșesc, imperf. 3 sg. teșea; conj. prez. 3 să teșească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tisă s. f., g.-d. art. tisei; pl. tise
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
teși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. teșesc, imperf. 3 sg. teșea; conj. prez. 3 sg. și pl. teșească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tisă s. f., g.-d. art. tisei; pl. tise
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
teși (conj. teșească)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
teșesc, -șească 3 conj., -șeam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
tisă, -se.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
teși (-șesc, -it), vb. – 1. A turti, a netezi, a nivela. – 2. A reteza oblic, a tăia în curmeziș. – 3. A ascuți, a face vîrf. – 4. (Refl.) A se jena, a se teme. Sl. (slov.) tešiti „a consola” și „a se curba”. Sl. tesati, tesą „a tăia” (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 408; Tiktin) pare mai puțin probabil. – Der. teș, adj. (curb, încovoiat); teșală, s. f. (strivire, sfială); teșitură, s. f. (tăietură piezișă, scobitură, semn la urechea vitelor; ciot, buturugă); teșos, adj. (pieziș).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tisă (-se), s. f. – Arbore rășinos, molid (Taxus baccata). – Var. tis. Megl. tisă. Sl. tisa (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Tiktin; Conev 48), cf. mag. tisza, bg., sb., cr., ceh. tis „pin”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Enciclopedice
TAXUS L., TISĂ, fam. Taxaceae. Gen originar din regiunile temperate ale emisferei nordice, 8 specii, arbori sau arbuști, tulpină dreaptă, ascendentă sau culcată, ramuri erect-îndepărtate, mai rar orizontale. Frunze fără rășină, liniare, aciculare, plane, moi, persistente, de obicei așezate în 2 rînduri, îngustate la bază, pe partea superioară verzi-închis, pe cea inferioară verzi-deschis sau glauce. Flori dioice, cele mascule cu cca 10 stamine, antere cu 6-8 saci polinici, iar cele femele solitare, cu 3 perechi de solzi, lați, imbricați, formînd un înveliș lemnos, pe un lujer scurt, sesile. Sămînță acoperită incomplet de un arii.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
TEȘI vb. 1. v. turti. 2. v. șanfrena. 3. v. olări.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TEȘI vb. v. cutremura, încrâncena, înfiora, înfricoșa, îngrozi, înspăimânta, jena, rușina, sfii, tremura, zgudui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TISĂ s. (BOT.; Taxus baccata) (reg.) tisar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
teși vb. v. CUTREMURA. ÎNCRÎNCENA. ÎNFIORA. ÎNFRICOȘA. ÎNGROZI. ÎNSPĂIMÎNTA. JENA. RUȘINA. SFII. TREMURA. ZGUDUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TEȘI vb. 1. a turti, (reg.) a tîrși. (A ~ un obiect.) 2. (TEHN.) a șanfrena. (A ~ marginea unei piese metalice.) 3. (SILV.) a olări, (reg.) a buza, a ciuli, a oli, a rosti, a șpronța, a tivi. (A ~ capătul unui buștean.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TISĂ s. (BOT.; Taxus baccata) (reg.) tisar.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
tísă, tise, s.f. Arbore sau arbust din familia coniferelor, cu frunze lungi, aciculare, lucioase (Taxus baccata): „Sub creangă de tisă verde” (Calendar, 1980: 5). ■ Din lemnul acestui arbore se confecționau cuiele (de lemn) folosite la construcția bisericilor maramureșene, arcurile și săgețile medievale, brăzdarele plugurilor din lemn etc. ■ (med. pop.) Contra febrei tifoide (= lungoare). – Din sl. tisa (Șăineanu, Scriban; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
tisă, tise, s.f. – (bot.) Arbore sau arbust din familia coniferelor, cu frunze lungi, aciculare, lucioase; poate atinge peste 1.000 de ani (Taxus baccata): „Sub creangă de tisă verde” (Calendar, 1980: 5). Supranumit arborele de fier al Carpaților; din acest lemn se confecționează cuiele de lemn ale bisericilor maramureșene, arcurile și săgețile medievale, brăzdarele plugurilor din lemn etc. Păcurarii îl tăiau pentru a-și feri oile să mănânce din acele lor otrăvitoare. Exemplare seculare: în Baia Mare, pe str. Lăcătuș și pe Valea Roșie, în Sighet, lângă laboratorul spitalului, pe str. Dragoș Vodă și la Făget. Mai există pâlcuri de tise în Munții Maramureșului (Vaser, Repedea, Bistra) și în Rezervația Pietrosul Rodnei. – Din sl. tisa (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Tiktin, Conev, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tisă, tise, s.f. – (bot.) Arbore sau arbust din familia coniferelor, cu frunze lungi, aciculare, lucioase; poate atinge peste 1.000 de ani (Taxus baccata): „Sub creangă de tisă verde” (Calendar 1980: 5). Supranumit arborele de fier al Carpaților; din acest lemn se confecționează cuiele de lemn ale bisericilor maramureșene, arcurile și săgețile medievale, brăzdarele plugurilor din lemn etc. Păcurarii îl tăiau pentru a-și feri oile să mănânce din acele lor otrăvitoare. Exemplare seculare: în Baia Mare, pe str. Lăcătuș și pe Valea Roșie, în Sighet, lângă laboratorul spitalului, pe str. Dragoș Vodă și la Făget. Mai există pâlcuri de tise în M-ții Maramureșului (Vaser, Repedea, Bistra) și în Rezervația Pietrosul Rodnei. – Din sl. tis, tisa.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| verb (VT402) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M6) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
teși, teșescverb
- 1. A tăia sau a reteza oblic un lemn, un trunchi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. A netezi, a rotunji, a nivela muchia sau vârful unui obiect ascuțit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Malurile se teșesc. De o parte și de alta, pămîntul se așterne pustiu și neted ca o apă. VLAHUȚĂ, O. A. 408. DLRLC
- Călăuzul vînătoresc se scărpina în cap, își teșea mustața și șovăia să răspundă. CAMIL PETRESCU, N. 90. DLRLC
-
- 1.2. A turti (cu o lovitură) strâmbând sau aplecând pe o parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O imensă căciulă neagră, teșită la o parte și curmată la mijloc, se arată săltînd. HOGAȘ, M. N. 185. DLRLC
- Cu un pumn cît butucul a teșit la pămînt pe cel dintîi jandarm din cale. POPA, V. 128. DLRLC
-
-
etimologie:
- tešon, tesati DEX '98 DEX '09
tisă, tisesubstantiv feminin
- 1. Arbore sau arbust rășinos, care poate atinge peste 1000 de ani, cu frunze lungi, aciculare, lucitoare, cu lemnul tare și foarte prețios (Taxus baccata). DEX '09 DLRLCsinonime: tisar
- Ajuns în țiitoare, Boghean se răzimă de o tisă bătrînă. SADOVEANU, O. A. II 162. DLRLC
- Din acești țăruși răsar două tise, care cresc și se îmbrățișează deasupra bisericii din Armagh. ȘEZ. XIII 137. DLRLC
- 1.1. Lemnul acestui arbore. DEX '09 DLRLC
- O lingură veche de tisă roșie, cu coada săpată în formă de șopîrlă. HOGAȘ, H. 54. DLRLC
-
-
etimologie:
- tisa DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.