teșésc v. tr. (vsl. tesati-tešon, a tăĭa. Cp. și cu sîrb. tešiti, a mîngîĭa. V. oteșesc). Vest. Retez pĭeziș (un trunchĭ, o ureche de vită). Netezesc răzuind (de ex., un arșic ca să stea maĭ bine pe partea ceĭa). Turtesc. V. refl. Mă sîiesc, mă sfiesc, mă sinchisesc, bindisesc, îmĭ pasă: nicĭ nu mă teșesc de vorba luĭ! V. tăpșesc.