3 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TETRAPÓD2, -Ă, tetrapozi, -de, adj., s. n. Vertebrat care are patru picioare; patruped. – Din fr. tétrapode.

TETRAPÓD1, tetrapoduri, s. n. Piedestal cu patru picioare, pe care se așază Evanghelia sau diferite obiecte de cult. – Din ngr. tetrápodos.

tetrapod1 sn [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 199/4 / V: (înv) tat~, trata~ / Pl: ~uri, (înv) ~oade / E: ngr τετράποδος] 1 Piedestal cu patru picioare pe care se așază evanghelia sau diferite obiecte de cult. 2 (Pex) Acoperământ pentru tetrapod (1) (făcut dintr-o țesătură scumpă). 3 (Îvr) Pupitru pentru note. 4 (Îvr) Podium în templu pe care se oficiau anumite ceremonii religioase. 5 Bloc de beton armat cu patru proeminențe tronconice, folosit pentru protecția digurilor și a coastelor maritime.

tetrapod2, ~ă [At: M. D. ENC. / Pl: ~ozi, ~e / E: fr tétrapode] 1 sn (Lpl) Supraclasă de vertebrate cu patru membre adaptate pentru deplasarea pe uscat, pentru locomoția acvatică sau aeriană. 2 sn Animal care face parte din clasa tetrapodelor2 (1). 3 a (D. animale) Care are patru picioare Si: patruped.

TETRAPÓD1, tetrapoduri, s. n. Piedestal cu patru picioare, pe care se așază evanghelia sau diferite obiecte de cult. – Din ngr. tetrápodos.

TETRAPÓD2, -Ă, tetrapozi, -de, adj. (Despre animale; adesea substantivat) Care are patru picioare; patruped. – Din fr. tétrapode.

TETRAPÓD, tetrapoduri, s. n. Piedestal cu patru picioare pe care se așază în biserică evanghelia sau diferite obiecte de cult. Preotul, gătind tetrapodul în mijlocul bisericii, pune sfînta evanghelie pe dînsul. SEVASTOS, N. 66. Sloboade o rază misterioasă pe o icoană a mîntuitorului, care stă pe un tetrapod în fund. NEGRUZZI, S. I 215.

TETRAPÓD, -Ă adj., s.n. Patruped. // s.n. 1. Piedestal cu patru picioare pe care se așază diferite obiecte de cult. 2. Bloc de beton armat cu patru proeminențe tronconice, folosit pentru protecția digurilor și a coastelor maritime. [Pl. -ozi, -ode. / < fr. tétrapode(s), cf. gr. tetra – cu patru, pous – picior].

TETRAPÓD s. n. 1. piedestal cu patru picioare pe care se așază diferite obiecte de cult. 2. bloc de beton armat cu patru proeminențe tronconice, pentru protecția digurilor și a coastelor maritime. (< gr. tetrapodos)

TETRAPÓD2 ~uri n. bis. Piedestal cu patru picioare pe care se pun obiectele de cult. /<ngr. tetrápodos

TETRAPÓD1 ~dă (~zi, ~de) și substantival rar Care are patru picioare; cu patru picioare; patruped. /<fr. tétrapode

tetrapod n. măsuță pe patru picioare pe care stă icoana hramului ori sfânta evanghelie. [Gr. mod.].

tetrapód n., pl. oade (ngr. tetrápodon, pupitru, lit. „cu patru picĭoare”. V. calapod). Analog, pupitru portativ pe care se pune evanghelia cînd se citește în mijlocu bisericiĭ.

TETRAPÓDE s. n. pl. subclasă de animale superioare (batracieni, reptile, păsări, mamifere) al căror schelet, cu patru membre, este adaptat pentru deplasarea în mediu acvatic. (< fr. tétrapodes)

analoghion n. masă îngustă portativă, numită și tetrapod, întrebuințată în biserică la diferite servicii. [Gr. mod.].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tetrapód3 (piedestal) (te-tra-) s. n., pl. tetrapóduri

tetrapód2 (animal) (te-tra-) s. n., pl. tetrapóde

tetrapód1 (te-tra-) adj. m., pl. tetrapózi; f. tetrapódă, pl. tetrapóde

tetrapód adj. m. (sil. -tra-), pl. tetrapózi; f. sg. tetrapódă, pl. tetrapóde

tetrapód (piedestal, bloc de beton) s. n. (sil. -tra-), pl. tetrapóduri

arată toate definițiile

Intrare: tetrapod (adj.)
tetrapod1 (adj.) adjectiv
  • silabație: te-tra-pod info
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tetrapod
  • tetrapodul
  • tetrapodu‑
  • tetrapo
  • tetrapoda
plural
  • tetrapozi
  • tetrapozii
  • tetrapode
  • tetrapodele
genitiv-dativ singular
  • tetrapod
  • tetrapodului
  • tetrapode
  • tetrapodei
plural
  • tetrapozi
  • tetrapozilor
  • tetrapode
  • tetrapodelor
vocativ singular
plural
Intrare: tetrapod (animal)
tetrapod3 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: te-tra-pod info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tetrapod
  • tetrapodul
  • tetrapodu‑
plural
  • tetrapode
  • tetrapodele
genitiv-dativ singular
  • tetrapod
  • tetrapodului
plural
  • tetrapode
  • tetrapodelor
vocativ singular
plural
Intrare: tetrapod (piedestal)
tetrapod2 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: te-tra-pod info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tetrapod
  • tetrapodul
  • tetrapodu‑
plural
  • tetrapoduri
  • tetrapodurile
genitiv-dativ singular
  • tetrapod
  • tetrapodului
plural
  • tetrapoduri
  • tetrapodurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tetrapod (piedestal)

  • 1. Piedestal cu patru picioare, pe care se așază Evanghelia sau diferite obiecte de cult.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Preotul, gătind tetrapodul în mijlocul bisericii, pune sfînta evanghelie pe dînsul. SEVASTOS, N. 66.
      surse: DLRLC
    • Sloboade o rază misterioasă pe o icoană a mîntuitorului, care stă pe un tetrapod în fund. NEGRUZZI, S. I 215.
      surse: DLRLC
  • 2. Bloc de beton armat cu patru proeminențe tronconice, folosit pentru protecția digurilor și a coastelor maritime.
    surse: DN

etimologie:

tetrapod (zool.)

  • 1. (Vertebrat) care are patru picioare.
    surse: DEX '09 DN sinonime: patruped

etimologie: