2 intrări
39 de definiții
- explicative DEX (19)
- ortografice DOOM (9)
- etimologice (2)
- sinonime (8)
- proverbe (1)
Explicative DEX
TEȘI, teșesc, vb. IV. Tranz. A tăia sau a reteza oblic un lemn, un trunchi. ♦ A netezi, a rotunji, a nivela muchia sau vârful unui obiect ascuțit. ♦ A turti (cu o lovitură) strâmbând sau aplecând pe o parte. – Din sl. tešon, tesati.
TEȘI, teșesc, vb. IV. Tranz. A tăia sau a reteza oblic un lemn, un trunchi. ♦ A netezi, a rotunji, a nivela muchia sau vârful unui obiect ascuțit. ♦ A turti (cu o lovitură) strâmbând sau aplecând pe o parte. – Din sl. tešon, tesati.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ȚESE, țes, vb. III. 1. Tranz. A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire la războiul de țesut, trecând cu suveica bătătura prin urzeală, pentru a face o țesătură. ◊ Refl. pas. Se țese pânză multă. 2. Tranz. A cârpi un ciorap, o haină etc., făcând cu acul o cusătură specială. ♦ A broda, a împodobi. 3. Tranz. (Despre păianjeni) A-și face pânza. 4. Refl. recipr. Fig. A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli). ♦ A se îmbina. 5. Tranz. Fig. A pune la cale, a urzi o intrigă, un complot etc.; a unelti. – Lat. texere.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȚESE, țes, vb. III. 1. Tranz. A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire la războiul de țesut, trecând cu suveica bătătura prin urzeală, pentru a face o țesătură. ◊ Refl. pas. Se țese pânză multă. 2. Tranz. A cârpi un ciorap, o haină etc., făcând cu acul o cusătură specială. ♦ A broda, a împodobi. 3. Tranz. (Despre păianjeni) A-și face pânza. 4. Refl. recipr. Fig. A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli). ♦ A se îmbina. 5. Tranz. Fig. A pune la cale, a urzi o intrigă, un complot etc.; a unelti. – Lat. texere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
teși [At: LB / V: (reg) tiși / Pzi: ~șesc / E: bg теша] 1 vt (C. i. un lemn, un trunchi2) A reteza oblic. 2 vt A ciopli oblic capătul unui lemn, ascuțindu-l în formă de pană sau subțiindu-l în formă de cui. 3 vt (Reg) A însemna oile sau caprele pentru a le putea recunoaște, tăind pieziș vârful urechii. 4 vt A netezi muchia sau vârful unui obiect. 5 vt (Spc) A rotunji capătul unui buștean ca să alunece mai ușor în timpul coborârii lui de pe munte Si: (reg) a buza, a ciuli, a olări, a oii, a rosti, a șpronța, a tivi1 (7). 6 vt A turti (cu o lovitură), strâmbând sau aplecând pe o parte. 7 vt (Reg; c. i. părul) A ridica de pe spate. 8 vr (Reg; fig) A se sfii. 9 vr (Reg; fig) A se teme2 (1). 10 vr (Pfm; îe) A (nici) nu se ~ de ceva A nu-i păsa de ceva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tiși v vz teși
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țesa v vz țese
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țese [At: MARDARIE, L. 118/27 / V: (reg) ~sa, ~si / Pzi: țes, A și: 4 (reg) țesem, (Ban) țesum / E: ml texere] 1 vt A realiza o țesătură (10) prin încrucișarea firelor de urzeală cu cele de bătătură, cu ajutorul războiului de țesut. 2 vr (Fig) Aprinde formă încetul cu încetul. 3 vt (Îe) Și-a găsit vremea a ~ pânza! Se zice despre cineva care face un lucru într-un moment nepotrivit. 4 vr (Îe) Pânza nu se ~ fără spată Se zice despre cele neapărat necesare în anumite împrejurări. 5 vr (Îe) Când s-ar ~ pânza-n drum fără ițe, fără drug Niciodată. 6 vi (Rar; îe) A ~ iute din picioare A merge repede. 7 vt (Rar; îe) A ~ drumul A umbla des pe același drum. 8 vt (Rar; îe) A-i ~ cuiva ițele A unelti împotriva cuiva. 9 vt (Reg; îe) A ~ vorba A aduce vorba despre ceva. 10 vi (Reg) A fi prevăzut cu ... 11 vt (Reg; d. animale sălbatice) A împresura. 12-13 vtr (Fig) A (se) crea. 14 vr (Fig; d. discuții, convorbiri etc.) A se înfiripa. 15 vt (Rar; fig) A intercala. 16 vt (Fig; rar) A integra într-un text. 17 vt (Pan; d. păianjen) A-și face pânza. 18 vt (C. i. obiecte de îmbrăcăminte, pânzeturi etc.) A cârpi, făcând cu acul o împletitură de fire Si: a stopa, (reg) a șopti, a țârâi2. 19 vt A broda, împodobind prin țesut1 (1). 20 vr (Fig) A se întretăia (ca firele la țesut1). 21 vr (Fig; pex; d. o mulțime) A se mișca în toate părțile Si: a mișuna. 22 vr (Fig) A se lega strâns. 23 vt (Fig; rar) A întipări (o urmă). 24 vt (Fig) A pune la cale un plan, o intrigă, un complot etc. Si: a unelti, a urzi. 25 vt (Reg; d. cloșcă) A-și face cuibar. 26 vt (Reg; în jocuri de copii) A arunca o piatră pe deasupra apei astfel încât să-i atingă suprafața de cât mai multe ori și să ajungă cât mai departe.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țesi v vz țese
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚESE (țes; pf. țesui; part. țesut) vb. tr. 1 ⛓ A face pînză, stofă, etc. împletind firele la războiu: De s’ar țese pînza’n baltă, Fără iță, fără spată, Fără leac de suveicuță, Ar țese și-a mea drăguță (IK.-BRS.); unii țes la pînză și alții o poartă (ZNN.) ¶ 2 fig. A urzi, a unelti: ~ intrigi [lat. tĕxĕre].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
TEȘI, teșesc, vb. IV. Tranz. A tăia sau a reteza oblic (un lemn, un trunchi). ♦ A netezi (rotunjind sau tocind) muchia sau vîrful unui obiect ascuțit. (Refl.) Malurile se teșesc. De o parte și de alta, pămîntul se așterne pustiu și neted ca o apă. VLAHUȚĂ, O. A. 408. ◊ Fig. Călăuzul vînătoresc se scărpina în cap, își teșea mustața și șovăia să răspundă. CAMIL PETRESCU, N. 90. ♦ A turti (cu o lovitură) strîmbînd sau aplecînd pe o parte. O imensă căciulă neagră, teșită la o parte și curmată la mijloc, se arată săltînd. HOGAȘ, M. N. 185. ◊ Fig. Cu un pumn cît butucul a teșit la pămînt pe cel dintîi jandarm din cale. POPA, V. 128.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚESE, țes, vb. III. 1. Tranz. (Folosit și absolut) A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire (de obicei în războiul de țesut, trecînd cu suveica bătătura prin urzeală) pentru a obține o țesătură. Îi țesea în război și pînză de in, din care ieșeau de asemeni rochițe frumoase. CAMIL PETRESCU, O. I 337. Cum țeseam, nici n-am știut Cum am sărit și m-am zbătut Să ies de la război. COȘBUC, P. I 93. A pus stativele-n casă Și s-a apucat să țeasă. Și țesea, mereu țesea, Cînd era soare, dormea. MARIAN, S. 59. Asta-i mîndra mîndruleană... Pînă țese-un cot de pînză, Codrul nu mai are frunză. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 423. ◊ Fig. Amurgul țese zarea în umbre și lumini. EFTIMIU, C. 73. Zăpușeala ce plutește în văzduh țese o tăcere năbușitoare. REBREANU, I. 9. Pe un fond fantastic, în imagini admirabile, poetul a țesut cele mai adevărate sentimente omenești. GHEREA, ST. CR. I 165. ◊ Refl. pas. Caierul de burungic din furcă și suveica stativelor unde se țesea filaliul, stau părăsite și neatinse. NEGRUZZI, S. I 107. ◊ Refl. Fig. Dinspre răsărit se țesea ca o pînză cenușie întunericul amurgului. VORNIC, O. 107. Un zvon s-a întins de la un om la altul, o vrajă s-a țesut pe deasupra satelor obidite, din auz în auz. BOGZA, C. O. 306. Cuvîntul parcă destrămase din vraja ce se țesea în jurul lor. REBREANU, R. I 246. ♦ Fig. A construi, a constitui. Vîrtutea lui Ion- vodă își va fi avut isvorul în oasele din cari fusese țesut. HASDEU, I. V. 166. 2. Tranz. A cîrpi (obiecte de îmbrăcăminte, pînzeturi) făcînd cu acul o împletitură de fire. Elena Lipan pirotea, țesînd găurile unui ciorap întins pe un ou de lemn. C. PETRESCU, C. V. 99. 3. Tranz. A broda, a împodobi (din țesătură). La una din ferestre stă doamna Chiralina, îmbrăcată cu haine de aur țesute cu mărgăritar. ISPIRESCU, L. 115. Numai cu pietre scumpe țesute. ȘEZ. III 64. 4. Tranz. (Despre păianjeni) A-și face, a-și întinde pînza. Păianjenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese. MACEDONSKI, O. I 23. Iar de sus pînă-n podele, un păinjăn, prins de vrajă, A țesut subțire pînză, străvezie ca o mreajă. EMINESCU, O. I 76. ◊ (În construcții figurate) Păianjeni țes covorul Uitării-ntunecate. IOSIF, PATR. 75. ◊ Refl. În odaie, prin unghere, S-a țesut păinjeniș. EMINESCU, O. I 105. 5. Refl. Fig. A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli). Argați și slujnice se țeseau în toate părțile la treburile de sară. SADOVEANU, F. J. 120. Ochi întrebători s-au țesut de la unul la altul și au rămas fără răspuns. POPA, V. 17. Într-un oraș oarecare... Unde lumea-n piaț iese Și-ncoaci, încolo să țese Pintre cei ce vînd producte. PANN, P. V. I 16. ♦ A se îmbina. Altfel însă trebuie să fie planul unei drame; aci, catastrofele atîrnă una de alta, curg una din alta, se țes una cu alta pentru același sfîrșit. CARAGIALE, O. III 220. 6. Tranz. Fig. A urzi, a unelti un plan, o intrigă, un complot. Pizmuind pe Mihai pentru biruințele sale cele însemnate, țesură fel de fel de zîzanii și îi întinseră mreji, ca să-l prinză. ISPIRESCU, M. V. 49. Profită de buna-credință a naivului bătrîn, țese o intrigă infernală și pierde pe cel mai mic în ochii tatălui. CARAGIALE, O. III 257. ◊ Refl. pas. Voi slujiți domnului, nu omului, lui Bogdan, nu lui Ștefan... Să nu se țeasă vro urzeală. DELAVRANCEA, A. 150. ♦ (Neobișnuit) A aduce vorba despre ceva, a înfiripa o discuție. Între altele, au țesut boieriul vorba și despre haine. SBIERA, P. 264. – Imper. pers. 2 sg. și: (regional) țasă (PĂSCULESCU, L. P. 183).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE TEȘI pers. 3 se teșește intranz. (despre obiecte cu muchii, margini sau colțuri proeminente) A căpăta forme mai netede (în urma tocirii). /<bulg. teša
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A TEȘI ~esc tranz. 1) (lemne, trunchiuri) A tăia pieziș. 2) (obiecte cu muchii, margini sau colțuri proeminente) A face să se teșească. 3) (obiecte alungite în partea de sus) A turti, strâmbând sau aplecând pe o parte. 4) fig. A culca la pământ (printr-o lovitură); a doborî; a prăvăli. /<bulg. teša
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ȚESE pers.3 se țes intranz. 1) (despre ființe) A umbla în diferite direcții, mișunând. 2) fig. A se întretăia ca firele urzelii. /<lat. texere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ȚESE țes 1. tranz. 1) (pânze, stofe etc.) A confecționa prin încrucișarea firelor de bătătură cu cele de urzeală (la războiul de țesut). 2) (ciorapi, haine sau stofe rupte) A repara refăcând țesătura cu acul. 3) fig. (acțiuni ostile sau lucruri reprobabile) A organiza pe ascuns; a pune la cale; a unelti; a urzi; a monta. 2. intranz. 1) A se ocupa cu confecționarea țesăturilor. 2) (despre păianjeni) A-și face pânza. /<lat. texere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
teșì v. a reteza oblic. [Slav. TEȘÕ, a tăia].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țese v. 1. a împleti fire și a face pânză: se țes pânze de cânepă, stofe de bumbac și de mătase, pânure de lână; 2. a urzi: a țese intrigi. [Lat. TEXERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*întrețés, -út, a -ése v. tr. (după fr. entrelacer; lat. inter-téxere). Țes unu cu altu, țes între ele. V. refl. Mă țes împreună cu altele: firele se întrețese. – Se poate zice tot așa de bine numaĭ țes.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
teșésc v. tr. (vsl. tesati-tešon, a tăĭa. Cp. și cu sîrb. tešiti, a mîngîĭa. V. oteșesc). Vest. Retez pĭeziș (un trunchĭ, o ureche de vită). Netezesc răzuind (de ex., un arșic ca să stea maĭ bine pe partea ceĭa). Turtesc. V. refl. Mă sîiesc, mă sfiesc, mă sinchisesc, bindisesc, îmĭ pasă: nicĭ nu mă teșesc de vorba luĭ! V. tăpșesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țes, -út, a țése v. tr. (lat. tĕxĕre, it. téssere, pv. teisser, vfr. tistre, cat. teixir, sp. tejer, pg. tecer. V. text. – El țese, eĭ țese [„degetelor care țese”. Ĭorga, Neam. Rom. Pop. 1, 483]; să țeasă). Împletesc fire trecînd bătătura pin urzeală la războĭ ca să fac pînză: a țese lînă, bumbac. Fig. Urzesc, uneltesc: a țese intrigĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
teși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. teșesc, 3 sg. teșește, imperf. 1 teșeam; conj. prez. 1 sg. să teșesc, 3 să teșească corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țese (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țes, 2 sg. țeși, 3 sg. țese; conj. prez. 1 sg. să țes, 3 să țeasă; ger. țesând; part. țesut
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
teși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. teșesc, imperf. 3 sg. teșea; conj. prez. 3 să teșească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țese (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țes, 3 sg. țese, 1 pl. țesem, perf. s. 1 sg. țesui; conj. prez. 3 să țeasă; part. țesut
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
teși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. teșesc, imperf. 3 sg. teșea; conj. prez. 3 sg. și pl. teșească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
țese vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țes, 3 sg. țese, 1 pl. țesem, perf. s. 1 sg. țesui, 1 pl. țesurăm; conj. prez. 3 sg. și pl. țeasă; part. țesut
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
teși (conj. teșească)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
teșesc, -șească 3 conj., -șeam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
țes, țese 3, țesem 1 pl., țeasă 3 conj., țesui 1 aor.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
teși (-șesc, -it), vb. – 1. A turti, a netezi, a nivela. – 2. A reteza oblic, a tăia în curmeziș. – 3. A ascuți, a face vîrf. – 4. (Refl.) A se jena, a se teme. Sl. (slov.) tešiti „a consola” și „a se curba”. Sl. tesati, tesą „a tăia” (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 408; Tiktin) pare mai puțin probabil. – Der. teș, adj. (curb, încovoiat); teșală, s. f. (strivire, sfială); teșitură, s. f. (tăietură piezișă, scobitură, semn la urechea vitelor; ciot, buturugă); teșos, adj. (pieziș).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țese (țes, țesut), vb. – A face țesături. – Mr. țas, țăsui, țăseare, megl. țǫs, istr. țesu. Lat. texĕre (Pușcariu 1727; REW 8693); cf. it. tessere, prov. teiser, fr. tisser, cat. teixir, sp. tejer, port. tecer. – Der. țesător, s. m. (om care țese); țesătoare, s. f. (femeie care țese); țesătorie, s. f. (fabrică de textile); țesătură, s. f. (obiect țesut; urzeală; bătătură; îngrăditură de nuiele); întrețese, vb., după fr. entretisser; țesut, s. n. (acțiunea de a țese; organ anatomic).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
TEȘI vb. v. cutremura, încrâncena, înfiora, înfricoșa, îngrozi, înspăimânta, jena, rușina, sfii, tremura, zgudui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TEȘI vb. 1. v. turti. 2. v. șanfrena. 3. v. olări.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȚESE vb. v. complota, conjura, conspira, inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui, unelti.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȚESE vb. 1. (reg.) a rosti. (A ~ pânza.) 2. a cârpi, a coase, a prinde, (Transilv.) a ștopoli, (Mold.) a țârâi. (~ ciorapii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
teși vb. v. CUTREMURA. ÎNCRÎNCENA. ÎNFIORA. ÎNFRICOȘA. ÎNGROZI. ÎNSPĂIMÎNTA. JENA. RUȘINA. SFII. TREMURA. ZGUDUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TEȘI vb. 1. a turti, (reg.) a tîrși. (A ~ un obiect.) 2. (TEHN.) a șanfrena. (A ~ marginea unei piese metalice.) 3. (SILV.) a olări, (reg.) a buza, a ciuli, a oli, a rosti, a șpronța, a tivi. (A ~ capătul unui buștean.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚESE vb. 1. (reg.) a rosti. (A ~ pînza.) 2. a cîrpi, a coase, a prinde, (Transilv.) a ștopoli, (Mold.) a țîrîi. (~ ciorapii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țese vb. v. COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. INVENTA. NĂSCOCI. PLĂSMUI. SCORNI. TICLUI. UNELTI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Proverbe și cimilituri
Unii țes la pînză și alții o poartă.
(Adică unii muncesc și alții se bucură de munca acelora.)
- sursa: Golescu (manuscris-1840;(re)publicat-1973)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
| verb (VT402) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT610) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
teși, teșescverb
- 1. A tăia sau a reteza oblic un lemn, un trunchi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. A netezi, a rotunji, a nivela muchia sau vârful unui obiect ascuțit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Malurile se teșesc. De o parte și de alta, pămîntul se așterne pustiu și neted ca o apă. VLAHUȚĂ, O. A. 408. DLRLC
- Călăuzul vînătoresc se scărpina în cap, își teșea mustața și șovăia să răspundă. CAMIL PETRESCU, N. 90. DLRLC
-
- 1.2. A turti (cu o lovitură) strâmbând sau aplecând pe o parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O imensă căciulă neagră, teșită la o parte și curmată la mijloc, se arată săltînd. HOGAȘ, M. N. 185. DLRLC
- Cu un pumn cît butucul a teșit la pămînt pe cel dintîi jandarm din cale. POPA, V. 128. DLRLC
-
-
etimologie:
- tešon, tesati DEX '98 DEX '09
țese, țesverb
- 1. A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire la războiul de țesut, trecând cu suveica bătătura prin urzeală, pentru a face o țesătură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Îi țesea în război și pînză de in, din care ieșeau de asemeni rochițe frumoase. CAMIL PETRESCU, O. I 337. DLRLC
- Cum țeseam, nici n-am știut Cum am sărit și m-am zbătut Să ies de la război. COȘBUC, P. I 93. DLRLC
- A pus stativele-n casă Și s-a apucat să țeasă. Și țesea, mereu țesea, Cînd era soare, dormea. MARIAN, S. 59. DLRLC
- Asta-i mîndra mîndruleană... Pînă țese-un cot de pînză, Codrul nu mai are frunză. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 423. DLRLC
- Amurgul țese zarea în umbre și lumini. EFTIMIU, C. 73. DLRLC
- Zăpușeala ce plutește în văzduh țese o tăcere năbușitoare. REBREANU, I. 9. DLRLC
- Pe un fond fantastic, în imagini admirabile, poetul a țesut cele mai adevărate sentimente omenești. GHEREA, ST. CR. I 165. DLRLC
- Se țese pânză multă. DEX '09 DEX '98
- Caierul de burungic din furcă și suveica stativelor unde se țesea filaliul, stau părăsite și neatinse. NEGRUZZI, S. I 107. DLRLC
- Dinspre răsărit se țesea ca o pînză cenușie întunericul amurgului. VORNIC, O. 107. DLRLC
- Un zvon s-a întins de la un om la altul, o vrajă s-a țesut pe deasupra satelor obidite, din auz în auz. BOGZA, C. O. 306. DLRLC
- Cuvîntul parcă destrămase din vraja ce se țesea în jurul lor. REBREANU, R. I 246. DLRLC
-
- Vîrtutea lui Ion- vodă își va fi avut isvorul în oasele din cari fusese țesut. HASDEU, I. V. 166. DLRLC
-
-
- 2. A cârpi un ciorap, o haină etc., făcând cu acul o cusătură specială. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Elena Lipan pirotea, țesînd găurile unui ciorap întins pe un ou de lemn. C. PETRESCU, C. V. 99. DLRLC
-
- La una din ferestre stă doamna Chiralina, îmbrăcată cu haine de aur țesute cu mărgăritar. ISPIRESCU, L. 115. DLRLC
- Numai cu pietre scumpe țesute. ȘEZ. III 64. DLRLC
-
-
- 3. (Despre păianjeni) A-și face pânza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Păianjenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese. MACEDONSKI, O. I 23. DLRLC
- Iar de sus pînă-n podele, un păinjăn, prins de vrajă, A țesut subțire pînză, străvezie ca o mreajă. EMINESCU, O. I 76. DLRLC
- Păianjeni țes covorul Uitării-ntunecate. IOSIF, PATR. 75. DLRLC
- În odaie, prin unghere, S-a țesut păinjeniș. EMINESCU, O. I 105. DLRLC
-
- 4. A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Argați și slujnice se țeseau în toate părțile la treburile de sară. SADOVEANU, F. J. 120. DLRLC
- Ochi întrebători s-au țesut de la unul la altul și au rămas fără răspuns. POPA, V. 17. DLRLC
- Într-un oraș oarecare... Unde lumea-n piaț iese Și-ncoaci, încolo să țese Pintre cei ce vînd producte. PANN, P. V. I 16. DLRLC
- 4.1. A se îmbina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Altfel însă trebuie să fie planul unei drame; aci, catastrofele atîrnă una de alta, curg una din alta, se țes una cu alta pentru același sfîrșit. CARAGIALE, O. III 220. DLRLC
-
-
-
- Pizmuind pe Mihai pentru biruințele sale cele însemnate, țesură fel de fel de zîzanii și îi întinseră mreji, ca să-l prinză. ISPIRESCU, M. V. 49. DLRLC
- Profită de buna-credință a naivului bătrîn, țese o intrigă infernală și pierde pe cel mai mic în ochii tatălui. CARAGIALE, O. III 257. DLRLC
- Voi slujiți domnului, nu omului, lui Bogdan, nu lui Ștefan... Să nu se țeasă vro urzeală. DELAVRANCEA, A. 150. DLRLC
- 5.1. A aduce vorba despre ceva, a înfiripa o discuție. DLRLC
- Între altele, au țesut boieriul vorba și despre haine. SBIERA, P. 264. DLRLC
-
-
- comentariu Formă flexionară imperativ persoana a 2-a singular și: țasă. DLRLC
etimologie:
- texere DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.