4 intrări

39 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAPISÁRE1, tapisări, s. f. Acțiunea de a tapisa și rezultatul ei. – V. tapisa.

tapisare sf [At: COSTINESCU / V: (înv) ~peța~, ~ița~ / Pl: ~sări / E: tapisa] 1 Tapetare (1). 2 Împodobire a pereților cu covoare, tablouri etc. 3 îmbrăcare a mobilei cu stofa, pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste elementele elastice, materialul de umplutură, pânza de rezistență. 4 (Pex) Capitonare (1).

TAPISÁRE, tapisări, s. f. Acțiunea de a tapisa și rezultatul ei; capitonare. [Var.: tapițáre s. f.] – V. tapisa.

TAPISÁRE s.f. Acțiunea de a tapisa și rezultatul ei; capitonare. [Var. tapițare s.f. / < tapisa].

TAPISÁ1, tapisez, vb. I. Tranz. A tapeta. – Din fr. tapisser.

TAPIȚÁ vb. I. Tranz. A îmbrăca o mobilă cu stofă, cu pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutură, elementele elastice, pânza de rezistență; a capitona. [Var.: tapisá vb. I] – Din germ. tapezieren, it. tappezare.

TAPIȚÁRE s. f. Acțiunea de a tapița și rezultatul ei. [Var.: tapisáre s. f.] – V. tapița.

tapisa vt [At: BREZOIANU, A. 415/11 / V: (înv) ~peța, ~ița (Cj; înv; să tapiți) / Pzi: ~sez / E: fr tapisser] 1 A tapeta (1). 2 A împodobi pereții cu covoare, tablouri etc. 3 A îmbrăca o mobilă cu stofa, pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste elementele elastice, materialul de umplutură, pânza de rezistență Si: (înv) a tapisarisi. 4 (Pex) A capitona (1).

TAPISÁ, tapisez, vb. I. Tranz. 1. A îmbrăca o mobilă cu stofă, cu pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutură, elementele elastice, pânza de rezistență; a capitona. 2. A tapeta. [Var.: tapițá vb. I] – Din fr. tapisser, germ. tapezieren.

TAPIȚÁ vb. I v. tapisa.

TAPISÁ, tapisez, vb. I. Tranz. 1. A tapeta. În sala de așteptare, tapisată cu mătase roșie... cîțiva boieri și doamne așteaptă turburați. CAMIL PETRESCU, O. I 346. ◊ Fig. Dulapurile... sînt tapisate și acum în interior cu aceleași simetrice rînduri de cutii goale. C. PETRESCU, O. P. I 145. 2. A îmbrăca o mobilă cu stofă, pînză, mătase, piele etc.; a capitona. – Variantă: tapițá vb. I.

TAPISÁ vb. I. tr. 1. A înveli, a îmbrăca (o mobilă) cu stofă, cu mătase etc.; a capitona. 2. A tapeta. [Var. tapița vb. I. / < fr. tapisser].

TAPISÁ/TAPIȚÁ vb. tr. a înveli, a îmbrăca (o mobilă) cu stofă, cu mătase etc. (< fr. tapisser, germ. tapizieren)

arată toate definițiile

Intrare: tapisare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapisare
  • tapisarea
plural
  • tapisări
  • tapisările
genitiv-dativ singular
  • tapisări
  • tapisării
plural
  • tapisări
  • tapisărilor
vocativ singular
plural
Intrare: tapisa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tapisa
  • tapisare
  • tapisat
  • tapisatu‑
  • tapisând
  • tapisându‑
singular plural
  • tapisea
  • tapisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tapisez
(să)
  • tapisez
  • tapisam
  • tapisai
  • tapisasem
a II-a (tu)
  • tapisezi
(să)
  • tapisezi
  • tapisai
  • tapisași
  • tapisaseși
a III-a (el, ea)
  • tapisea
(să)
  • tapiseze
  • tapisa
  • tapisă
  • tapisase
plural I (noi)
  • tapisăm
(să)
  • tapisăm
  • tapisam
  • tapisarăm
  • tapisaserăm
  • tapisasem
a II-a (voi)
  • tapisați
(să)
  • tapisați
  • tapisați
  • tapisarăți
  • tapisaserăți
  • tapisaseți
a III-a (ei, ele)
  • tapisea
(să)
  • tapiseze
  • tapisau
  • tapisa
  • tapisaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tapița
  • tapițare
  • tapițat
  • tapițatu‑
  • tapițând
  • tapițându‑
singular plural
  • tapițea
  • tapițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tapițez
(să)
  • tapițez
  • tapițam
  • tapițai
  • tapițasem
a II-a (tu)
  • tapițezi
(să)
  • tapițezi
  • tapițai
  • tapițași
  • tapițaseși
a III-a (el, ea)
  • tapițea
(să)
  • tapițeze
  • tapița
  • tapiță
  • tapițase
plural I (noi)
  • tapițăm
(să)
  • tapițăm
  • tapițam
  • tapițarăm
  • tapițaserăm
  • tapițasem
a II-a (voi)
  • tapițați
(să)
  • tapițați
  • tapițați
  • tapițarăți
  • tapițaserăți
  • tapițaseți
a III-a (ei, ele)
  • tapițea
(să)
  • tapițeze
  • tapițau
  • tapița
  • tapițaseră
Intrare: tapița
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tapița
  • tapițare
  • tapițat
  • tapițatu‑
  • tapițând
  • tapițându‑
singular plural
  • tapițea
  • tapițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tapițez
(să)
  • tapițez
  • tapițam
  • tapițai
  • tapițasem
a II-a (tu)
  • tapițezi
(să)
  • tapițezi
  • tapițai
  • tapițași
  • tapițaseși
a III-a (el, ea)
  • tapițea
(să)
  • tapițeze
  • tapița
  • tapiță
  • tapițase
plural I (noi)
  • tapițăm
(să)
  • tapițăm
  • tapițam
  • tapițarăm
  • tapițaserăm
  • tapițasem
a II-a (voi)
  • tapițați
(să)
  • tapițați
  • tapițați
  • tapițarăți
  • tapițaserăți
  • tapițaseți
a III-a (ei, ele)
  • tapițea
(să)
  • tapițeze
  • tapițau
  • tapița
  • tapițaseră
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tapisa
  • tapisare
  • tapisat
  • tapisatu‑
  • tapisând
  • tapisându‑
singular plural
  • tapisea
  • tapisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tapisez
(să)
  • tapisez
  • tapisam
  • tapisai
  • tapisasem
a II-a (tu)
  • tapisezi
(să)
  • tapisezi
  • tapisai
  • tapisași
  • tapisaseși
a III-a (el, ea)
  • tapisea
(să)
  • tapiseze
  • tapisa
  • tapisă
  • tapisase
plural I (noi)
  • tapisăm
(să)
  • tapisăm
  • tapisam
  • tapisarăm
  • tapisaserăm
  • tapisasem
a II-a (voi)
  • tapisați
(să)
  • tapisați
  • tapisați
  • tapisarăți
  • tapisaserăți
  • tapisaseți
a III-a (ei, ele)
  • tapisea
(să)
  • tapiseze
  • tapisau
  • tapisa
  • tapisaseră
Intrare: tapițare
tapițare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapițare
  • tapițarea
plural
  • tapițări
  • tapițările
genitiv-dativ singular
  • tapițări
  • tapițării
plural
  • tapițări
  • tapițărilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapisare
  • tapisarea
plural
  • tapisări
  • tapisările
genitiv-dativ singular
  • tapisări
  • tapisării
plural
  • tapisări
  • tapisărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tapisare

etimologie:

tapisa tapița

  • 1. A acoperi cu tapet (pereții unei încăperi).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX sinonime: tapeta attach_file 2 exemple
    exemple
    • În sala de așteptare, tapisată cu mătase roșie... cîțiva boieri și doamne așteaptă turburați. CAMIL PETRESCU, O. I 346.
      surse: DLRLC
    • figurat Dulapurile... sînt tapisate și acum în interior cu aceleași simetrice rînduri de cutii goale. C. PETRESCU, O. P. I 145.
      surse: DLRLC

etimologie:

tapița tapisa

  • 1. A îmbrăca o mobilă cu stofă, cu pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutură, elementele elastice, pânza de rezistență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: capitona

etimologie:

tapițare tapisare

etimologie:

  • vezi tapița
    surse: DEX '09