19 definiții pentru tapețare

din care

Explicative DEX

TAPISA1, tapisez, vb. I. Tranz. A tapeta. – Din fr. tapisser.

tapeța v vz tapisa

tapisa vt [At: BREZOIANU, A. 415/11 / V: (înv) ~peța, ~ița (Cj; înv; să tapiți) / Pzi: ~sez / E: fr tapisser] 1 A tapeta (1). 2 A împodobi pereții cu covoare, tablouri etc. 3 A îmbrăca o mobilă cu stofa, pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste elementele elastice, materialul de umplutură, pânza de rezistență Si: (înv) a tapisarisi. 4 (Pex) A capitona (1).

tapița v vz tapisa

TAPISA, tapisez, vb. I. Tranz. 1. A îmbrăca o mobilă cu stofă, cu pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutură, elementele elastice, pânza de rezistență; a capitona. 2. A tapeta. [Var.: tapița vb. I] – Din fr. tapisser, germ. tapezieren.

TAPIȚA vb. I v. tapisa.

TAPIȚA vb. I v. tapisa.

TAPISA, tapisez, vb. I. Tranz. 1. A tapeta. În sala de așteptare, tapisată cu mătase roșie... cîțiva boieri și doamne așteaptă turburați. CAMIL PETRESCU, O. I 346. ◊ Fig. Dulapurile... sînt tapisate și acum în interior cu aceleași simetrice rînduri de cutii goale. C. PETRESCU, O. P. I 145. 2. A îmbrăca o mobilă cu stofă, pînză, mătase, piele etc.; a capitona. – Variantă: tapița vb. I.

TAPISA vb. I. tr. 1. A înveli, a îmbrăca (o mobilă) cu stofă, cu mătase etc.; a capitona. 2. A tapeta. [Var. tapița vb. I. / < fr. tapisser].

TAPIȚA vb. I. v. tapisa.

A TAPISA ~ez tranz. 1) (obiecte de mobilier) A acoperi cu materiale speciale (stofă, pânză, piele); a capitona. 2) (pereții unei încăperi) A acoperi cu tapet; a tapeta. [Var. a tapița] /<fr. tapisser

*tapetéz și tapiséz v. tr. (primu d. tapet, ca it. tappetare, al doilea d. fr. tapisser). Acoper cu tapete: a tapeta o cameră. Fig. O stîncă tapetată cu mușchĭ.

Ortografice DOOM

tapisa (a ~) (a capitona, a tapeta) vb., ind. prez. 1 sg. tapisez, 3 tapisea; conj. prez. 1 sg. să tapisez, 3 să tapiseze

tapisa (a ~) (a capitona, a tapeta) vb., ind. prez. 3 tapisea

tapisa (a tapeta) vb., ind. prez. 1 sg. tapisez, 3 sg. și pl. tapisea

Sinonime

TAPISA vb. a capitona, a îmbrăca. (A ~ un fotoliu.)

TAPISA vb. v. tapeta.

tapisa vb. v. TAPETA.

TAPISA vb. a capitona, a îmbrăca. (A ~ un fotoliu.)

Intrare: tapețare
tapețare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tapețare
  • tapețarea
plural
  • tapețări
  • tapețările
genitiv-dativ singular
  • tapețări
  • tapețării
plural
  • tapețări
  • tapețărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tapisa, tapisezverb

  • 1. A acoperi cu tapet (pereții unei încăperi). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
    sinonime: tapeta
    • format_quote În sala de așteptare, tapisată cu mătase roșie... cîțiva boieri și doamne așteaptă turburați. CAMIL PETRESCU, O. I 346. DLRLC
    • format_quote figurat Dulapurile... sînt tapisate și acum în interior cu aceleași simetrice rînduri de cutii goale. C. PETRESCU, O. P. I 145. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.