6 intrări
35 de definiții
din care- explicative (21)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TAPA, tapez, vb. I. 1. Tranz. (Fam.) A obține de la cineva bani cu titlu de împrumut, dar fără intenția de a-i restitui. 2. Tranz. și refl. A (se) pieptăna în așa fel, încât să poată da părului o formă înaltă, înfoiată. – Din fr. taper.
TAPA, tapez, vb. I. 1. Tranz. (Fam.) A obține de la cineva bani cu titlu de împrumut, dar fără intenția de a-i restitui. 2. Tranz. și refl. A (se) pieptăna în așa fel, încât să poată da părului o formă înaltă, înfoiată. – Din fr. taper.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
tapa2 vt [At: ARVINTE, TERM. 171 / V: (reg) talpa, tăpi / Pzi: ~pez / E: tapă1] (Mol) A face o crestătură cu toporul în trunchiul2 copacului, înainte de a-l tăia cu ferăstrăul, pentru a-i orienta direcția de cădere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tapa1 [At: C. PETRESCU, C. V. 211 / Pzi: ~pez / E: fr taper] 1 vt (Arg) A obține bani de la cineva cu titlu de împrumut (cu intenția de a nu-i înapoia). 2 vi (Frr) A bate la mașina de scris Si: a dactilografa. 3 vi (Rar) A lovi clapele de la pian. 4-5 vtr A (se) pieptăna în așa fel încât să poată da părului o formă înaltă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TAPA, tapez, vb. I. Tranz. (Argou) A obține de la cineva bani, de obicei cu titlul de împrumut, dar fără intenția de a-i înapoia; a împrumuta bani (prin dibăcie, prin insistențe). Îl caută și acum comisionarii de la amicii tapați cu cinci poli. C. PETRESCU, C. V. 211.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TAPA vb. I. tr. (Franțuzism) 1. A bate la mașina de scris, a lovi clapele de la pian etc. 2. tr., refl. A(-și) aranja într-un anumit fel părul. 3. tr. (Argotic) A împrumuta, a lua de la cineva bani (prin vicleșug, prin insistențe). [< fr. taper].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TAPA vb. I. tr. (fam.) a împrumuta, a lua de la cineva bani (prin vicleșug, prin insistențe), fără intenția de a-i restitui. II. intr. a bate la mașina de scris, a lovi clapele de la pian etc. III. tr., refl. a(-și) aranja într-un anumit fel părul. (< fr. taper)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A TAPA ~ez tranz. 1) (butoane, clape, claviaturi) A bate cu degetele (producând zgomot). 2) (părul) A pieptăna de la vârf spre rădăcină (pentru a înfoia, dând o formă anumită). 3) (persoane) A stoarce de bani (sub pretext de împrumut). /<fr. taper
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tapa f. veche localitate în Dacia, în valea Timișului, unde Romanii repurtară o victorie asupra Dacilor (88 d. Cr.).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TAPĂ, tape, s. f. Scobitură, tăietură care se face la capătul lemnelor de construcție pentru a le putea îmbina unele cu altele. ♦ Tăietură care rămâne în trunchiul unui copac când tăietorul lovește cu toporul o dată pieziș și altă dată orizontal. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TAPĂ, tape, s. f. Scobitură, tăietură care se face la capătul lemnelor de construcție pentru a le putea îmbina unele cu altele. ♦ Tăietură care rămâne în trunchiul unui copac când tăietorul lovește cu toporul o dată pieziș și altă dată orizontal. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
talpa v vz tapa2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tapă1 sf [At: DR. III, 680 / Pl: ~pe / E: rtr tappa] (Reg) 1 Tăietură făcută în trunchiul2 (1) copacului pentru a-i orienta direcția de cădere la tăiere Si: (reg) tăpătură. 2 Scobitură care se face la capătul lemnelor de construcție pentru a le putea îmbina unele cu altele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tapă2 sf [At: BUL. FIL. V, 314 / Pl: ~pe / E: bg тана, ngr τάπα, tc tapa] 1 (Reg) Cep la butoi. 2 (Dob) Gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a introduce sau scoate vinul, murăturile etc. Si: vrană.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tăpi v vz tapa2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țâpă sf [At: VARONE, D. 149 / Pl: ? / E: ns cf țipa2] (Reg; mai ales art) Numele unui dans popular. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TAPĂ, tape, s. f. Scobitură sau tăietură care se face la capătul lemnelor de construcție pentru a le putea îmbina unele cu altele. ♦ Tăietură care rămîne în trunchiul unui copac, cînd tăietorul lovește cu toporul, o dată pieziș și altă dată orizontal.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TAPĂ s.f. 1. (Mar.; tehn.) Capac cu care se acoperă o deschizătură, gura unui tun. 2. Tăietură făcută la baza arborilor pentru a le orienta direcția de cădere la tăiere. ♦ Scobitură la capătul elementelor de construcție din lemn, făcută pentru a le putea îmbina. [< fr. tape].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TAPĂ s. f. 1. (mar.; tehn.) capac cu care se acoperă o deschizătură, gura unui tun. 2. tăietură la baza arborilor pentru a le orienta direcția de cădere la tăiere. 3. scobitură la capătul elementelor de construcție din lemn, pentru a le putea îmbina. (< fr. tape)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țapă f. Mold. V. țeapă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țápă, V. țeapă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țeápă f., pl. țepe, (ca ceapă-cepe) și țepĭ (vsl. cĭepa, despicătură. V. țep, țeapcă, proțap, oțapoc). Vîrf, parte ascuțită (a unuĭ par, a uneĭ sulițe). Par ascuțit în care se înfigea trupu celuĭ destinat torturiĭ și care apoĭ se înțepenea în pămînt. A lua în țeapă, a lua în fiulă, a lua pin înfigere, în suliță saŭ în coarne. În est țapă, pl. țăpĭ: țăpĭ ascuțite (Dos.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țîpă f., pl. e și ĭ (d. a țipa, adică „a șuĭera”). Trans. (Săliște). Șuĭerătoare (de salcie saŭ de plumb).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tapa (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. tapez, 3 tapează; conj. prez. 1 sg. să tapez, 3 să tapeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tapa (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 tapează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tapa vb., ind. prez. 1 sg. tapez, 3 sg. și pl. tapează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tapă s. f., g.-d. art. tapei; pl. tape
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tapă s. f., g.-d. art. tapei; pl. tape
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tapă s. f., g.-d. art. tapei; pl. tape
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TAPĂ s. v. canea, cep, vrană.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tapă s. v. CANEA. CEP. VRANĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
tapa (-pez, -at), vb. – A obține bani sub formă de împrumut cu intenția de a nu-i înapoia. Fr. taper.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
tapa, tapez, vb. I (reg.) a cresta un copac înainte de a-l tăia.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țâpă s.f. (reg.) un dans popular.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țâpa, țâp, (țipa), vb. intranz. – 1. A arunca, a azvârli, a trânti, a da jos: „Numa-o mână mi-o țâpa, / Tri și patru mi-oi afla” (Calendar, 1980: 75). 2. A alunga, a îndepărta: „De la munte m-o țâpat / La hotar nu m-o lăsat” (Calendar, 1980: 32). În textele vechi apare mai frecvent forma a țipa: „C-a mere la vlădicie / Și m-a țipa din popie” (Bârlea, 1924: 28). – Et. nec. (DEX, DER, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țâpa, țâp, (țipa), vb. intranz. – (înv.) 1. A arunca, a azvârli, a trânti, a da jos: „Numa-o mână mi-o țâpa, / Tri și patru mi-oi afla” (Calendar 1980: 75). 2. A alunga, a îndepărta: „De la munte m-o țâpat / La hotar nu m-o lăsat” (Calendar 1980: 32). În textele vechi apare mai frecvent forma a țipa: „C-a mere la vlădicie / Și m-a țipa din popie” (Bârlea 1924: 28). – Et. nec. (DEX, DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
tapa, tapez v. t. a obține de la cineva bani cu titlu de împrumut, dar fără a avea intenția de a-i restitui
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tapa, tapezverb
- 1. A obține de la cineva bani cu titlu de împrumut, dar fără intenția de a-i restitui. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Îl caută și acum comisionarii de la amicii tapați cu cinci poli. C. PETRESCU, C. V. 211. DLRLC
-
- 2. A (se) pieptăna în așa fel, încât să poată da părului o formă înaltă, înfoiată. DEX '09 DEX '98 DN
- 3. A bate la mașina de scris, a lovi clapele de la pian etc. DN
etimologie:
- taper DEX '09 DEX '98 DN
tapă, tapesubstantiv feminin
- 1. Scobitură, tăietură care se face la capătul lemnelor de construcție pentru a le putea îmbina unele cu altele. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Tăietură care rămâne în trunchiul unui copac când tăietorul lovește cu toporul o dată pieziș și altă dată orizontal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- diferențiere Tăietură făcută la baza arborilor pentru a le orienta direcția de cădere la tăiere. DN
-
-
- 2. Capac cu care se acoperă o deschizătură, gura unui tun. DN
etimologie:
- DEX '98 DEX '09